Social
Concurs cu candidat unic la Opera Maghiară din Cluj. Iuliu Szép, fost colaborator al Securității, primește un nou mandat
Iuliu Szép. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Concurs cu candidat unic la Opera Maghiară din Cluj
Iuliu Szép are 73 de ani, este pensionar și conduce Opera Maghiară din Cluj de 15 ani. La finalul ultimului mandat a obținut, la evaluare, o notă de peste 9, ceea ce i-a permis – conform legii – să candideze singur pentru încă un mandat. Concursul a fost câștigat, iar Szép va rămâne director încă trei ani, până la vârsta de 76 de ani.
În 2013, Curtea de Apel București a stabilit definitiv că Iuliu Szép a fost colaborator al Securității, sub numele conspirativ “Suciu”. În anii anteriori, Szép a fost vicepreședinte UDMR, iar în 2010 a fost anchetat de DNA într-o speță legată de deconturi care ar fi depășit limita legală.
S-a consultat cu Kelemen Hunor
Deși, inițial, Szép ar fi luat în calcul retragerea, el a explicat că a decis să rămână după discuții cu lideri politici. Declarația sa este explicită:
„Știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas”, a declarat acesta pentru publicația Cultura la Dubă.
În paralel, operașii cu care am discutat spun că Szép le-ar fi vorbit despre oboseală și despre intenția de a se retrage, având totuși 73 de ani. Totuși, în toamna aceasta, după evaluarea finală, a mers mai departe cu depunerea dosarului.
Kelemen Hunor. Sursă foto: Facebook
Parcurs profesional și începutul investigației CNSAS
În anii ’80, Iuliu Szép era profesor de muzică într-o școală primară. În 1988 a intrat la Opera Maghiară din Cluj ca secretar artistic, funcție pe care a păstrat-o până în 2000. În aceeași perioadă a fost vicepreședintele UDMR, responsabil cu zona culturală. În 2010 a preluat conducerea Operei Maghiare, moment din care CNSAS a început să îi verifice trecutul.
Documentele din dosar arată că a fost recrutat ca informator încă din perioada studenției, sub numele conspirativ “Suciu”, cu misiunea de a furniza informații despre colegi și profesori de la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj.
Textul dosarului consemnează inclusiv episoade în care ar fi urmărit o colegă apropiată și ar fi redat, la Securitate, conținutul unei scrisori către părinți, care conținea referințe religioase. Un alt coleg ar fi primit interdicția de a participa la turnee în străinătate, în urma notelor informative atribuite lui Szép.
Szép oferă propria explicație, într-o declarație pentru Cultura la dubă:
„Ei, când eram student am fost cu corul Academiei de Muzică în Italia, un prieten a rămas la Viena, la niște cunoștințe ale mele, Când ne-am întors, securitatea m-a contactat și de multe ori și a început să întrebe de profesorii mei. Și au rămas niște acte acolo.”, declară Iuliu Szép pentru Cultura la dubă.
Relația cu ministrul Culturii și raționamentul „între două rele”
Andras Demeter, ministrul Culturii, a vorbit deschis despre relația de lungă durată cu Szép, fost coleg de partid în UDMR, pe care o rezumă simplu: „Ne știm de-o viață”. În ciuda faptului că verdictul privind colaborarea acestuia cu Securitatea era cunoscut de ani buni, Demeter susține că acest element nu a blocat organizarea concursului pentru conducerea Operei Maghiare din Cluj. Potrivit ministrului, situația era deja una complicată, marcată de un interimat prelungit și de lipsa alternativelor reale, iar trecutul lui Szép, deși problematic, nu a fost considerat un obstacol legal în procedura de selecție.
În declarațiile acordate publicației Cultura la dubă, Demeter a reconstituit cronologia cazului, arătând că investigațiile CNSAS au început în 2012, iar decizia definitivă a instanței a venit în 2013. După acel moment, Szép nu ar mai fi candidat ani la rând, iar instituția a rămas într-o zonă gri din punct de vedere legal, cu interimate succesive. Ajuns secretar de stat în 2021, Demeter spune că a încercat să forțeze o clarificare a situației, cerându-i explicit lui Szép să decidă dacă se înscrie sau nu la concurs. Inițial, acesta ar fi refuzat, invocând tocmai existența „unei pete” care ar fi putut genera controverse, însă, în cele din urmă, a ales să participe și a câștigat competiția.
Ministrul recunoaște că, la nivel principial, numirea unui fost colaborator al Securității într-o funcție de conducere ridică probleme sensibile, dar susține că a fost pus în fața unei alegeri dificile. În lipsa altor candidați și în absența unei interdicții legale explicite, Demeter afirmă că a optat pentru ceea ce a considerat a fi „răul mai mic”, punând pe primul plan nevoia de stabilitate instituțională. „Câtă vreme legea nu prevede, pentru a conduce Opera Maghiară din Cluj, nicio interdicție”, spune ministrul, decizia sa a fost dictată de dorința de a pune capăt unui interimat prelungit și de a asigura un management cu mandat deplin, chiar dacă acest lucru a venit la pachet cu o controversă greu de evitat.
De ce a depus din nou dosarul: „am simțit… un mic sprijin”
Szép spune că a discutat cu Kelemen Hunor și cu ministrul Demeter înainte să se înscrie din nou. Redăm integral pasajul de interviu:
„Eu știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas. Cu domnul Kelemen am discutat, fiindcă eu cu el mă cunosc de foarte mult timp, era și dânsul ministrul Culturii, cunoaște bine opera, umblă la spectacolele noastre. Și am spus că dacă se propune că am o vârstă și să nu mai fac, atunci bineînțeles că mă retrăgeam. Dar am simțit și din partea lor un mic sprijin și atunci am spus că depun”, a mai declarat acesta pentru sursa citată.
În privința întrebării dacă a susținut candidatura lui Szép, președintele UDMR, Kelemen Hunor, nu a transmis un punct de vedere până la publicarea articolului.
Ministrul: discuții „instituționale”, nu politice
Andras Demeter susține că orice contact avut cu Szép înainte de concurs a fost limitat la aspecte strict instituționale, fără vreo tentativă de influențare a deciziei de a candida. Potrivit ministrului, discuția a avut loc în contextul procedural obișnuit, după evaluarea inițială în care Szép obținuse o notă peste 9, moment în care compartimentul de specialitate din minister a solicitat datele necesare pentru întocmirea caietului de sarcini. Demeter subliniază că această solicitare este una standard, aplicată în mod similar tuturor managerilor aflați în situații comparabile, și nu a reprezentat o invitație personală sau o garanție de sprijin.
În relatarea dialogului, ministrul arată că Szép ar fi avut posibilitatea să se retragă voluntar, chiar dacă dobândise dreptul de a participa la concurs, însă a ales să transmită documentația necesară pentru înscrierea într-o competiție închisă. Întrebat explicit dacă l-a încurajat sau i-a oferit vreo asigurare, Demeter afirmă că nu a fost cazul, tocmai pentru că răspunsul primit a fost unul exclusiv administrativ. În aceste condiții, spune ministrul, înscrierea și desfășurarea concursului au urmat cursul firesc, fără intervenții sau susțineri din afara cadrului instituțional.
Cum a decurs interviul: online, cu un singur observator
Comisia de evaluare desemnată de ministrul Culturii a reunit manageri ai unor instituții culturale importante din țară: Kovács-Pistuka Emőke, aflată la conducerea Filarmonicii „Dinu Lipatti” din Satu-Mare, Levente György, manager al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș, și Florin Estefan, directorul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, prezent și într-o altă comisie de evaluare, la Teatrul Național București. După ce proiectul de management al lui Iuliu Szép a fost notat cu 8,89, acesta a susținut proba interviului pe 10 decembrie 2025, în format online. Interviul a fost public, cu înscriere prealabilă, iar în afară de membrii comisiei și un reprezentant al Ministerului Culturii, a existat un singur observator.
În prima parte a interviului, candidatul și-a prezentat strategia pentru următorii trei ani, vorbind despre premierele pe care intenționează să le monteze și despre limitele impuse de contextul financiar dificil. Discuția s-a mutat rapid către problemele de infrastructură, Levente György ridicând tema stării clădirii. „Clădirea arată foarte rău din exterior, ce faceți cu ea?”, a întrebat managerul de la Târgu Mureș. Iuliu Szép a explicat că imobilul este administrat de Teatrul Maghiar și că proiectul de restaurare, finanțat cu aproximativ 15 milioane de euro, a fost pus în așteptare: „…am decis împreună cu domnul Tompa Gabor să oprim acum pregătirile, fiindcă n-am văzut o realizare sigură.”
Subiectul renovărilor a fost reluat de Florin Estefan, în contextul includerii ambelor opere din Cluj pe lista CNI pentru proiecte majore, iar scenariul unei închideri simultane a celor două instituții a generat un răspuns ironic din partea candidatului: „Ei, eu sper că nu va fi așa, că asta ar fi chiar de râsul lumii, să închidem în aceeași perioadă.” Întrebat ce soluții are în cazul în care licitațiile ar fi lansate și lucrările ar începe în 2027, Szép a indicat blocajele existente în faza de proiectare: „Deci noi nu am acceptat încă proiectele fiindcă arhitecții n-au făcut ce am solicitat… După o vreme, proiectanții de la Oradea nici n-au mai răspuns la telefon. Deci, practic, noi ne-am blocat la proiectare”, a declarat acesta în fața comisiei.
Notele și comparația cu alte concursuri: 8,42 la interviu
A doua zi, nota a fost publicată pe site-ul ministerului. În timp ce, la concursul pentru Teatrul Național București, nume precum Alexandra Badea și Ada Lupu Hausvater au obținut 6,83 și 6,58 la proiectele de management și nici nu au intrat în etapa a doua, la Opera Maghiară din Cluj, comisia i-a acordat lui Szép 8,42 pentru prestația de la interviu. Concluzia a fost un nou mandat de trei ani.
Ministrului Andras Demeter i-au fost prezentate câteva dintre răspunsurile observate în timpul interviului, iar punctul său de vedere a fost acesta:
“Poate că ar fi făcut mai bine dacă, fără nicio sugestie din partea mea, ar fi ascultat primul instinct al domniei sale. Într-adevăr, și mie mi se pare că este obosit. Dar de aici până la modul în care a ales comisia să noteze e cale lungă.”
Opera Maghiară din Cluj, una dintre instituțiile culturale bine finanțate din România
Opera Maghiară din Cluj apare, din datele bugetare publice, drept una dintre instituțiile culturale privilegiate din punct de vedere al finanțării, beneficiind de o subvenție anuală de 34,7 milioane de lei, echivalentul a aproape 7 milioane de euro. Nivelul acestui buget depășește alocările primite de alte instituții de rang național, precum Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași sau Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. Raportul de execuție bugetară publicat la 31 mai 2025 indică faptul că, doar în primele cinci luni ale anului, Opera Maghiară ar fi cheltuit aproape 200.000 de euro exclusiv pentru alocații de cazare, o sumă care a atras atenția asupra modului de utilizare a fondurilor publice.
În acest context, Attila Gáspárik, fost director al Teatrului Național din Târgu-Mureș, susține că situația de la Cluj nu reprezintă o excepție, ci face parte dintr-un mecanism mai larg de control politic asupra instituțiilor culturale maghiare finanțate de statul român. „Iuliu Szép nu are nicio pregătire managerială, a fost un lăutar de muzică populară. Dacă cineva pierde procesul cu CNSAS-ul, atunci înseamnă că e o chestie foarte gravă. A fost ani de zile vicepreședintele cultural a UDMR-ului și e un yes man, care spune doar am înțeles, am înțeles și face i se spune. Și sunt niște bani foarte, foarte mulți în Opera Maghiară!”, afirmă Gáspárik, punând sub semnul întrebării atât competența managerială, cât și independența decizională.
Fostul director vorbește, în continuare, despre o problemă structurală mai profundă a sistemului cultural din România, pe care îl consideră moștenit din perioada socialistă și nereformat. „Problema cea mai mare în România e că a moștenit o structură culturală statală din socialism… Aici, astăzi, se bat cap în cap finanțarea, deci cel care dă bani, și arta liberă a artiștilor”, spune Gáspárik, care acuză transformarea UDMR într-un „stat partid”. „Deci tot ce e al statului… trece printr-un filtru a UDMR-ului și fără acordul UDMR-ului nimeni nu ajunge într-o funcție de conducere.” Întrebat despre o posibilă legătură cu regimul de la Budapesta, acesta leagă presiunea politică de contextul regional, în condițiile în care ministrul Culturii, Andras Demeter, l-a descris public pe Viktor Orban drept „un om politic curajos”: „Eu cred că cine e azi într-o funcție de conducere, nu are altă părere. Nu poate să aibă altă părere! Presiunea este enormă.”
Iuliu Szép, despre Viktor Orban: „Sunt de acord cu principiile sale”
Întrebat despre premierul Ungariei, Viktor Orban, Iuliu Szép a declarat că împărtășește o parte dintre principiile promovate de acesta, făcând referire explicită la temele legate de familie, națiune și suveranitate. „Sunt de acord cu principiile sale care care țin pentru întărirea familiei, care țin pentru întărirea națiunii și a suveranității”, a spus Szép pentru Cultura la dubă. Declarația sa se înscrie într-un context politic mai larg, marcat de prezența lui Viktor Orban ca invitat special la congresul UDMR din octombrie, unde premierul ungar a subliniat rolul formațiunii în arhitectura politică regională, afirmând că „UDMR nu este doar o organizație minoritară, ci factor de strategie națională”.
La același eveniment, Orban a transmis un mesaj cu miză electorală, evocând viitorul națiunii ungare și importanța mobilizării comunității maghiare din afara granițelor, în perspectiva alegerilor parlamentare programate în Ungaria în aprilie 2026. În paralel, ministrul Culturii, Andras Demeter, a respins ideea unei politizări excesive a subiectului, apreciind că legăturile invocate cu Viktor Orban sau cu liderii UDMR sunt forțate. „Mie mi se pare că politizăm ceva unde nu avem de ce… Dacă nu găsim altceva, căutăm legătura cu Orban sau cu o legătură politică cu domnul Kelemen”, a afirmat Demeter, adăugând că etichetările de tipul „micul orbanist” reflectă mai degrabă o tendință de exagerare decât o analiză reală a situației.
Proiect nou de lege: concurs „pe invitație”, candidat unic
În final, Ministerul Culturii, condus de Andras Demeter, a pus în dezbatere publică un proiect pentru o nouă lege a managementului cultural. Documentul introduce un articol nou care ar permite ordonatorilor de credite (Ministerul Culturii sau primăriile) să cheme la concurs un candidat unic, “pe bază de invitație”. Procedura ar urma să se numească “selecție managerială”.
Consecința practică ar fi că managerii unor instituții culturale ar putea fi numiți direct, prin decizie politică, fără un concurs deschis.
