Documente. Sursa foto: Chode | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis vineri o poziție oficială după apariția unor investigații jurnalistice care vizează funcționarea unor servicii de imagistică medicală și modul de utilizare a parafelor medicilor radiologi în relația dintre sectorul public și cel privat. InstituțiCNAS anunță măsuri după investigațiile despre parafele medicilor radiologia arată că situațiile descrise reprezintă „practici grave”, generate de deficiențe structurale și de lipsa unor reforme sistemice coerente.
Ancheta jurnalistică privind parafele medicilor radiologi
O investigație publicată de G4Media indică existența a zeci de cazuri în care medici radiologi angajați în spitale publice și-ar fi „vândut” parafele unor clinici private, pentru ca acestea să poată obține contracte cu casele județene de asigurări de sănătate. Potrivit investigației, medicii respectivi nu ar fi fost prezenți efectiv în clinicile private, unele dintre acestea aflându-se la sute de kilometri distanță de unitățile publice unde își desfășurau activitatea.
„Urmare a investigaţiilor jurnalistice publicate privind modul de funcţionare a unor servicii de imagistică medicală şi utilizarea parafelor medicilor radiologi în relaţia dintre sectorul public şi cel privat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări: Situaţiile descrise reprezintă practici grave, care, deşi izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menţionate sunt parte a unui conglomerat de disfuncţionalităţi perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 - 15 ani, ca efect cumulat al unor deficienţe structurale şi al lipsei unor reforme sistemice coerente. Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanţat şi controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcţie”, se arată într-un comunicat al CNAS semnat de preşedintele Horațiu-Remus Moldovan.
Horațiu-Remus Moldovan / sursa foto: captură video
Cinci direcții de acțiune anunțate de CNAS
Potrivit conducerii CNAS, instituția acționează în prezent pe cinci paliere: control inteligent și unitar, digitalizare și transparență, reorganizarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale, creșterea calității actului medical și reglementarea telemedicinei.
În acest context, are loc reorganizarea structurilor de control ale caselor de asigurări de sănătate, prin comasarea lor într-o structură națională unică, cu responsabilități regionale bine definite. „Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence şi indicatori de risc”, a precizat șeful CNAS.
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) presupune integrarea unor soluții digitale care să permită analiza suprapunerilor de programe de lucru, verificarea raportărilor de servicii medicale, integrarea feedback-ului pacienților și implementarea unei platforme naționale de programări online. Aceasta ar urma să asigure trasabilitatea reală a serviciilor și accesul medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate.
Schimbări în contractare, finanțare și evaluarea actului medical
În ceea ce privește contractarea și finanțarea serviciilor medicale, CNAS anunță că va solicita strategii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din fiecare zonă. Finanțarea spitalelor ar urma să fie corelată progresiv cu nivelul de competență, complexitatea serviciilor oferite și necesitățile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.
Pentru îmbunătățirea calității actului medical, va fi analizat nivelul recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru identificarea suprainvestigării sau a utilizării nejustificate a resurselor. Totodată, vor fi introduse mecanisme de feedback sistematic din partea pacienților.
Reglementarea telemedicinei și problemele structurale ale sistemului
CNAS are în vedere și reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, prin stabilirea unor tarife diferențiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback și analiză de business.
Horațiu-Remus Moldovan indică drept provocări structurale „majore” care afectează sustenabilitatea și calitatea serviciilor din sistemul public de sănătate, inclusiv în zona radiologiei și imagisticii medicale, exodul personalului medical către sectorul privat, plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea, redirecționarea pacienților spre sectorul privat, lipsa unor trasee medicale clare, absența mecanismelor de echilibrare a volumului de muncă, pasivitatea managerială și rolul adesea formal al consiliilor de administrație ale spitalelor.
„Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur şi echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii”, a mai transmis președintele CNAS.
