Economie
CFR Marfă a solicitat intrarea în faliment, după aproape trei decenii. Ce companie ar putea prelua o parte din active și personal
CFR Marfă. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
CFR Marfă a depus cerere de faliment, pe fondul datoriilor de peste 3,11 miliarde de lei și al obligației de recuperare a ajutorului de stat declarat ilegal. O parte din active și angajați vor fi preluate de Carpatica Feroviar.
CFR Marfă a făcut primul pas către procedura de faliment
CFR Marfă a depus în instanță documentele prin care solicită deschiderea procedurii de faliment. Demersul vine într-un moment în care operatorul feroviar de stat se confruntă cu dificultăți financiare majore și cu obligații de plată acumulate în ultimii ani.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, cererea a fost înaintată la începutul acestei săptămâni. Procesul reprezintă o etapă importantă în reorganizarea sectorului de transport feroviar de marfă controlat de stat.
Compania a traversat în ultimii ani mai multe etape de restructurare și a fost inclusă într-o procedură de concordat preventiv până în martie 2025. Ulterior, societatea urma să intre în procedură de insolvență.
CFR Marfă. Sursa foto: Arhiva EVZ
Datoriile și obligațiile financiare au amplificat problemele companiei
Situația financiară a CFR Marfă, înființată în 1998, a continuat să se deterioreze în 2025. Estimările companiei indicau pierderi de aproximativ 4 milioane de lei, în timp ce veniturile totale planificate pentru acest an erau de aproximativ 820,16 milioane de lei.
Dincolo de rezultatele financiare anuale, dificultățile sunt generate și de nivelul ridicat al obligațiilor restante. Datoriile CFR Marfă sunt estimate la peste 3,11 miliarde de lei.
În același timp, statul român are obligația de a recupera ajutorul de stat declarat ilegal prin decizia Comisiei Europene, acordat Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” SA. Valoarea acestuia este de 2,6 miliarde de lei, la care se adaugă dobânzile aferente.
Autoritățile au avertizat anterior că neaplicarea rapidă a măsurilor de recuperare poate genera costuri suplimentare importante, prin majorarea sumelor de plată.
Carpatica Feroviar va prelua o parte din active și din personalul companiei
În paralel cu procesul de restructurare, autoritățile au început transferul unor resurse către noua companie de stat Carpatica Feroviar.
În octombrie 2024, Guvernul a aprobat prin hotărâre înființarea acestei societăți, descrisă drept o structură capabilă să funcționeze „pentru deservirea nevoilor de apărare ale țării”, inclusiv în contextul dificultăților întâmpinate de CFR Marfă.
Noua companie nu va prelua însă întreg personalul operatorului aflat în proces de lichidare. O parte dintre angajați au fost deja încadrați în noua structură, în timp ce alții au primit salarii compensatorii și au ales să părăsească sistemul.
Transferul nu se va realiza automat pentru toți salariații. Carpatica Feroviar va funcționa cu un număr mai redus de angajați comparativ cu CFR Marfă.
Conducerea noii societăți este asigurată de un fost director CFR Marfă, care a transmis că obiectivul este evitarea problemelor care au afectat compania de stat în trecut.
Autoritățile au inclus CFR Marfă printre companiile cu datorii importante către buget
În analiza privind companiile de stat cu dificultăți financiare, CFR Marfă a fost inclusă printre societățile care au acumulat obligații semnificative la buget, alături de SNCFR și Romaero. Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că aceste companii nu pot fi analizate după același model.
„Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială, altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic. Aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a declarat aceasta.
Oficialul a spus că fiecare companie a fost evaluată în funcție de șapte criterii: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară.
„Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul de stat. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanţelor şi ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă şi pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă şi coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii, şi pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a spus vicepremierul.
