Social
Peste 1.500 de companii de stat au acumulat pierderi de 14 miliarde de lei. Topul prezentat de Oana Gheorghiu
Oana Gheorghiu. Sursa foto: Captură video Youtube
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, joi, că în România există peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrând „pierderi istorice” de aproximativ 14 miliarde de lei. „A sosit momentul să punem capăt risipei şi ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României şi al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”, a afirmat aceasta, la Palatul Victoria.
Oana Gheorghiu: Multe dintre companiile de stat înregistrează pierderi istorice
Vicepremierul a afirmat că, deși reforma companiilor de stat a fost discutată frecvent în ultimii ani, în acest domeniu s-a făcut „foarte puţin sau aproape nimic”.
„Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale, pe care le-am fi putut construi de acești bani. A sosit momentul să punem capăt risipei şi ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României şi al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”, a spus aceasta.
Oana Gheorghiu a declarat că reforma companiilor de stat înseamnă ca statul român „să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil”.
„Altfel spus, statul trebuie să ştie clar ce companii deţine, de ce le deţine, care este rolul fiecărei companii, cât ne costă inacțiunea şi ce decizie trebuie luată mai departe. Unele companii trebuie consolidate, pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menţinerea lor în forma actuală nu mai serveşte nici interesului public, nici economiei şi nici contribuabilor”, a explicat aceasta.
Vicepremierul a susținut că România are, pentru prima dată, un bilanț structurat
Vicepremierul a declarat că, pentru prima dată, România are un bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, pentru un portofoliu pilot de 22 de companii de stat. Ea a menționat că va propune această analiză sub forma unui memorandum, urmând să fie discutată în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
Ședință de Guvern. Sursă foto: gov.ro
Oana Gheorghiu a afirmat că acest demers este necesar pentru îndeplinirea reformei privind îmbunătățirea cadrului procedural pentru aplicarea principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat, inclusă în componenta 14 de bună guvernare din PNRR.
„Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării acestei reforme a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstituțional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost să aducă la aceeaşi masă ministerele tutelare, AMEPIP şi Cabinetul vicepremierului, astfel încât analiza să nu rămână o simplă colecţie de date, ci ea să se transforme în decizii concrete. (..) Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă şi de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă, din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nici o decizie de reformă până la acest moment”, a explicat aceasta.
CFR Marfă, SNCFR și Romaero, printre companiile care au generat cele mai mari datorii la buget
Oana Gheorghiu a afirmat că printre companiile care au generat cele mai mari datorii la buget se află CFR Marfă, SNCFR, o companie care trebuia lichidată, și Romaero.
„Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială, altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic. Aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a spus aceasta.
Vicepremierul a mai afirmat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară.
„Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul de stat. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanţelor şi ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă şi pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă şi coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii, şi pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a explicat aceasta.
Cele șase categorii de acțiune, prezentate de Oana Gheorghiu
Oana Gheorghiu a prezentat cele șase categorii de acțiune, pe baza analizei. Ea a arătat că prima categorie vizează infrastructura critică, unde se regăsesc Elcen, Oil Terminal și CFR SA, companii care au nevoie de investiții, profesionalizare, guvernanță eficientă și consolidarea situației financiare.
„A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei. Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin”, a spus aceasta.
Potrivit vicepremierului, a patra categorie este cea de redresare operațională, în care sunt incluse CFR Călători, Metrorex și Tarom.
Tarom. Sursa foto: Facebook
„În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat. A cincea categorie este fuziune şi absorbţie şi avem aici câteva companii, Telecomunicaţii, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Braşov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor de Integrare şi Consolidare Operaţional”, a explicat aceasta.
Vicepremierul a mai afirmat că a șasea categorie este cea de ieșire ordonată din portofoliu, în care sunt incluse Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR și SNCFR-ERA. „Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a spus aceasta.
Vicepremierul: Petrotrans se află în faliment din 2007
Oana Gheorghiu a afirmat, despre compania de stat Petrotrans, că se află în faliment din 2007 și că procedura durează de 19 ani, precizând că, în acest interval, bani au fost încasați doar de lichidatori, contabili și de cei care s-au ocupat de arhivare.
„De la Petrotrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanţele pe care aceasta le avea către statul român. Singurii care au încasat bani în aceşti ani sunt lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare. Şi mai mult de atât, pentru că această companie nu este lichidată şi nu a putut fi radiată de la Registrul Comerţului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro, anual, chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni”, a explicat aceasta.
Ea a menționat că există și alte companii aflate de mult timp în insolvență, pentru care va fi stabilit un calendar clar de intervenție. „Aici mă refer la Remin şi Minvesc şi toate celelalte pe care le avem în portofoliu”, a explicat aceasta.
Oana Gheorghiu: Următorul val de companii de stat va fi prezentat în curând
Vicepremierul a anunțat că următorul val de companii de stat va fi prezentat în următoarele 30 de zile. „Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul pilot, pentru următorul val am propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţa strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află”, a spus Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, „statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni”.
