Hot dog-ul şi hamburgerii conţin carne de provenienţă dubioasă şi foarte grasă. Şaorma cu carne de pui, cartofi puţini şi maioneză de calitate este mai puţin nocivă.
Deşi la îndemână în zilele aglomerate, mâncarea de tip fast-food concentrează un număr exagerat de calorii într-o cantitate mică de produs. În plus, caloriile provenite în principal din zahăr şi grăsimi nu asigură un aport de vitamine şi minerale. Cele mai populare produse de tip fast-food sunt hot dog-ul şi hamburgerul, care conţin, de regulă, carne din provenienţă dubioasă, bogată în grăsimi saturate şi nitriţi, asociaţi cu diferite forme de cancer. Chiar dacă niciun produs de tip "junk food" nu este privit cu ochi buni de nutriţionişti, sfaturile acestora vă pot ajuta să le alegeţi pe cele mai puţin nocive pentru organism. Hot dog: şorici, slănină, carne tocată şi arome Şaorma. Sosurile cu care este unsă carnea, la temperaturi ridicate devin "bombe" de grăsimi nesănătoase, o adevărată tortură pentru ficat şi stomac. Totuşi, medicii spun că o şaorma bine combinată (carne de pui, puţini cartofi şi o salată de crudităţi), pare cea mai bună opţiune dintre produsele fast-food. "Are şi şaorma o cantitate mare de calorii, care poate fi relativ controlată atunci când se evită suplimentarea acesteia cu grăsimi. Chiar dacă s-a preferat suplimentarea cu grăsimi, alegerea unei maioneze de bună calitate este, totuşi, o opţiune mai puţin nocivă", subliniază dr.Ciprian Constatin, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Central Militar. Hot dog. Hot dog-ul este un cârnat nesănătos între două felii de pâine albă. De foarte multe ori, producătorii folosesc o concentraţie foarte mică de carne. Şi hot dog-ul poate face parte însă dintr-o dietă echilibrată, dacă este preparat din cârnaţi de casă şi pâine integrală. "Problema este că, pentru a reduce costul unui astfel de produs, componenetele hot dog-ului sunt chifla din făina albă, înalt procesată, cu puţine fibre şi un conţinut scăzut de vitamine, şi un cârnat (crenvurşt) cu un conţinut mare de slănină, carne tocată, proteine vegetale, şorici, dextroză, potenţial de aromă amabalate într-o membrană artficială comestibilă. Carnea dintre aceste două bucăţi de chiflă poate ajunge la un procent ridicol de mic-până la 10-15%", adaugă medicul. Boiaua, sursă de vitamine Hamburgeri de vită şi porc. Sunt produse foarte bogate în proteine, grăsimi saturate şi colesterol, un amestec foarte nesănătos pentru organism şi mai ales pentru inimă. Puteţi reduce cantitatea de grăsimi dacă adăugaţi mai puţini cartofi prăjiţi şi sosuri, şi suplimentaţi cu varză şi alte legume. Pentru a creşte cantitatea de fibre, nutriţionistul vă recomandă chiflele din făină integrală. Siropul de porumb. Este un îndulcitor des întâlnit, foarte gustos, dar plin de fructoză. Consumul acestuia a fost blamat pentru declanşarea "epidemiei" de obezitate şi de diabet zaharat. "Siropul de porumb a fost introdus în Statele Unite în anii 40, fiind un îndulcitor preferat de americani. El se pare că a contribuit la explozia de obezitate în SUA: dacă în anii ’70 doar 15% din americani arătau predispoziţie spre obezitate, odată cu introducerea ca substitut în diverse alimente (băuturi, cereale, pâine, iaurt etc.), s-a ajuns ca în 2010, unul din trei americani să sufere de obezitate. Bogat în fructoză, a fost incriminat de unii cercetători în etiologia diabetului zaharat", este semnalul de alarmă al medicului. Paprika sau boia de ardei. Boiaua iute sau dulce este un condiment folosit în industria fast-food. Extractul folosit pentru condimentarea sandviciurilor este bogat în vitaminele A şi E şi aduce un surplus mic de calorii hrănitor. "Totuşi, boiaua de ardei iute irită mucoasa intestinului, ducând la creşterea vitezei tranzitului intestinal cu o diminuare a calităţii procesului de digestie. Boiaua de ardei dulce are un conţinut de vitamina C mai mare decât sucul de citrice, arată medicul.
"Are şi şaorma multe calorii, însă, bine combinată (carne de pui, puţini cartofi şi crudităţi), pare cea mai bună opţiune.“ Ciprian Constantin, specialist în nutriţionist şi diabet
15% este procentul maxim de carne din crenvurşti, restul fiind slănină, şorici şi arome artificiale