Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În iulie 2015, lumea arheologiei și a vânătorilor de comori a fost zguduită de o veste care părea desprinsă din romane de aventuri: a fost localizată epava unei nave spaniol‑coloniale, care ar putea conține cel mai mare tezaur descoperit vreodată. Această navă, galeonul San José, a devenit în scurt timp cunoscută sub porecla de „Sfântul Graal al epavelor”, potrivit AP.
Cea mai mare comoară descoperită vreodată
Galeonul San José s‑a scufundat în anul 1708 în apele Mării Caraibelor, în timpul războiului pentru succesiunea spaniolă, după ce a fost interceptat de o flotă britanică în apropierea portului Cartagena, pe coasta actuală a Columbiei.
Nava avea la bord o încărcătură fabuloasă – aur, argint, smaralde și nenumărate bunuri prețioase adunate ca tribut din coloniile spaniole din America de Sud și destinate regelui Spaniei.
Pentru peste trei secole, epava a zăcut la aproximativ 600 de metri adâncime, inaccesibilă scafandrilor și exploratorilor. Abia în 2015, după decenii de căutări, echipe de cercetători și marinari specializați au identificat resturile vasului subacvatic – un moment istoric pentru comunitatea arheologică internațională.
Estimarile privind valoarea încărcăturii sunt uluitoare. Conform cercetărilor și analizelor care au urmărit descifrarea monedelor găsite în jurul epavei, se crede că San José ar putea fi încărcată cu peste 11 milioane de monede de aur și argint, smaralde și alte bunuri de mare valoare.
În termeni actuali, această avere este evaluată între 10 și 17 miliarde USD, ceea ce o plasează în mod neoficial drept cea mai valoroasă comoară niciodată descoperită.
De la pierdere la legendă
Pe vremuri, galeoanele spaniole erau coloana vertebrală a comerțului colonial. Aurul și argintul extrase din minele din America de Sud treceau pe puntea acestor vase pentru a fi transportate în Europa, sprijinind economia și ambițiile militare ale Casei de Bourbon.
Când San José a fost scufundat de forțele britanice, această comoară nu a mai ajuns niciodată în Europa și a devenit rapid subiectul unor legende maritime care fascinează până azi.
Descoperirea epavei San José a redeschis discuții complexe despre proprietate, patrimoniu cultural și conservare. Din cauza valorii imense a încărcăturii, mai multe părți – Columbia, Spania, grupuri indigene boliviene și companii de recuperare – au revendicat dreptul asupra comorii.
În 2011, un tribunal american a recunoscut autoritatea statului columbian asupra sitului, dar disputa nu a fost complet rezolvată și continuă să anime dezbateri între state și investitori.
Guvernul columbian nu numai că patronează cercetările arheologice, dar a subliniat în mod repetat că misiunea este una științifică și de conservare, nu pur comercială. În ultimii ani, unii dintre primii artefacte – inclusiv o tună de bronz, câteva monede de aur și două căni de porțelan chinezesc – au fost recuperate cu ajutorul vehiculelor subacvatice operate de la distanță, fiind duse la laboratoare de restaurare și studiu.
Alte comori
Deși alte comori au fascinat lumea – cum ar fi Spillings Hoard, cel mai mare tezaur viking de argint descoperit vreodată cu peste 14.000 de monede și unelte din metal îngropate în Suedia în 1999, sau Hoxne Hoard, uimitorul tezaur roman de aproximativ 15.000 de monede, bijuterii și obiecte de argint descoperit în Anglia în 1992 – niciuna nu se apropie de potențialul valoric al „Sfântului Graal” subacvatic.
Chiar dacă aceste alte comori sunt impresionante din punct de vedere istoric și arheologic – iar multe sunt expuse în muzee de prestigiu – San José rămâne fără îndoială una dintre cele mai extraordinare descoperiri din istoria explorărilor maritime.
Valoarea ei astronomică nu este doar o sumă de bani: este o fereastră în trecutul colonial, în economia globală a secolului al XVIII‑lea și în modul în care bogățiile lumii au fost extrase și redistribuite.
Astăzi, comoara rămâne în mare parte la locul ei de odihnă, protejată și studiată cu grijă de cercetători, în așteptarea unor tehnologii mai avansate și a unor acorduri diplomatice care să permită o recuperare responsabilă. Numeroși istorici cred că, odată dezgropată, această comoară va oferi nu doar provocări financiare, ci și o imensă bogăție de cunoaștere despre epoca marilor imperii maritime.
