„În timp ce Bucureștiul poate răsufla ușurat că a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență din partea Comisiei Europene, România ar face bine să privească în profunzime dedesubturile pentru a percepe amenințările, atât în ceea ce privește redresarea economică a țării, cât și căile (n.r. de organizare) a unui stat de drept consecvent, necesar în cadrul Uniunii Europene”, scrie presa internațională în contextul crizei generată pe scena politică din țară, la scurt timp după ce președinta Ursula von der Leyen a aprobat PNRR.

România are nevoie de „un guvern funcțional”

„România se află în centrul atenției, deoarece Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și reziliență al statului, în cadrul căruia țara va primi 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF) al Uniunii Europene. Decizia a fost anunțată cu ocazia unei vizite oficiale la București a președintelui CE, Ursula von der Leyen.

Cu toate acestea, oficialii Comisiei Europene aflați în prezent în România pentru anunțul oficial au subliniat aparent că țara are nevoie de „un guvern funcțional”. Coordonatorul român al PNRR, Cristian Ghinea, a explicat, într-o postare pe Facebook, că țara trebuie să atingă 507 etape și obiective legate de reformele promise. Din șase în șase luni, întregul program poate fi blocat dacă autoritățile nu îndeplinesc etapele.

În pofida veștilor bune de la Comisia Europeană care se prefigurează la orizont, Fitch Ratings (n.r. una dintre cele mai importante agenții de rating din lume) a prezentat o perspectivă sumbră pentru țară la începutul acestei luni, explicând că prăbușirea guvernului de coaliție al României ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt esențiale pentru rezolvarea perspectivei negative a ratingului 'BBB-' al României. (n.r. Fitch Ratings) a mai precizat că o creștere economică dinamică și finanțarea UE fără precedent oferă în continuare o potențială cale de reducere a deficitului, dar perspectivele de abordare a rigidităților fiscale de lungă durată s-ar putea deteriora, turbulențele politice punând în pericol beneficiile acordului cu Comisia Europeană”, scrie presa internațională.

Cazul Puiu Popoviciu: Abuzul drepturilor omului, un subiect dat uitării de Klaus Iohannis

România s-a aflat pe prima pagină a ziarelor străine încă din momentul în care președintele Klaus Iohannis a participat la Adunarea Generală a ONU, unde s-a discutat pe tema drepturilor omului. În discursul său, șeful statului a spus: „România rămâne puternic angajată în promovarea și protejarea drepturilor omului în întreaga lume. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursului instigator la ură, inclusiv a antisemitismului. [...] România va continua să acționeze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin respectarea unui mandat în Consiliul pentru Drepturile Omului pentru mandatul 2023-2025”.

Presa internațională scrie că „totuși, ceea ce nu a abordat președintele Iohannis a fost abuzul drepturilor omului în România, evidențiat recent de un tribunal londonez. Decizia Înaltei Curți, potrivit căreia omul de afaceri român Gabriel (n.r. Puiu) Popoviciu nu trebuie extrădat în România, s-a bazat pe preocupări legate de sistemul juridic al acestei țări. Cazul lui Popoviciu a scos la iveală faptul că sistemul juridic din România nu îndeplinește standardele așteptate de la o țară membră a Uniunii Europene. Hotărârea robustă a Curții de Apel a evidențiat că Popoviciu a suferit o „negare completă a drepturilor la un proces echitabil”. Este pentru prima dată când Înalta Curte a concluzionat că extrădarea către un stat membru al UE reprezintă un risc real de „negare flagrantă” a drepturilor prevăzute de Convenție ale unei persoane solicitate. Instanța de la Londra a anulat ordinul de extrădare și a admis recursul.

Procesul lui Popoviciu a fost condus la București de judecătorul Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan (zis Tudoran). În urma unor plângeri împotriva judecătorului, Tudoran a fost cercetat pentru presupus abuz în serviciu. În iunie 2019, acesta a cerut permisiunea de a se pensiona începând cu luna octombrie. După ce presa a relatat despre averea sa inexplicabilă, judecătorul a spus că vrea să se pensioneze mai devreme, în luna august, renunțând la o parte din drepturile de pensie. I s-a permis să se pensioneze în septembrie 2019, însă Tudoran nu a putut fi intervievat de procurori în octombrie, deoarece, până atunci, fostul judecător se afla într-un spital de psihiatrie.

Justiția din România, îngenuncheată de caracterul „corupt și criminal”

La Curtea de Apel din Londra, Popoviciu a susținut că Tudoran, timp de mulți ani, „s-a comportat într-o manieră total nejudiciară și s-a făcut vinovat de acte de corupție” - în special atunci când a avut de-a face cu doi bărbați pe nume Pîrvu și Becali. „O trăsătură esențială a relației pretinse între judecătorul Tudoran și Becali este solicitarea de mită”, a declarat Lord Justice Holroyde. „O altă trăsătură cheie este participarea celor doi bărbați la jocuri de noroc ilegale”.

Lordul judecător Holroyde a concluzionat: „Este important de remarcat că vorbim despre o trăsătură particulară și neobișnuită a acestui caz - faptul că dovezile nu arată doar o relație de prietenie între judecător și martor. Ele oferă motive substanțiale pentru a crede că relația a fost, de asemenea, una care a implicat un comportament necorespunzător, corupt și criminal din partea unui judecător în funcție. Dovezile arată un risc real ca recurentul să fi suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară, astfel încât nu se poate pune problema consecințelor asupra corectitudinii procesului. Dacă ar fi existat o astfel de relație, este clar că judecătorul Tudoran nu ar fi trebuit să prezideze un proces în care Becali era reclamantul și un martor important al acuzării; dar el nu s-a recuzat și nu a existat nicio dezvăluire către părți nici măcar a faptului că cei doi bărbați se cunoșteau”.

Joshua Rozenberg, comentator juridic de renume, a declarat despre cazul Popoviciu: „Adevărata lecție a acestui caz este una mai mult decât îmbucurătoare: nu trebuie să mergi prea departe pentru a găsi un comportament judiciar care ar fi de neconceput în Regatul Unit. Ar trebui să fie de neconceput și în Uniunea Europeană”.

În timp ce Bucureștiul poate răsufla ușurat că a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență din partea Comisiei Europene, România ar face bine să privească în profunzime dedesubturile pentru a percepe amenințările, atât în ceea ce privește redresarea economică a țării, cât și căile (n.r. de organizare) a unui stat de drept consecvent, necesar în cadrul Uniunii Europene”, scrie londonlovesbusiness.com despre situația din România.