Ceilalţi trei spioni americani au fost deconspiraţi de multă vreme pentru că au furat secretele atomice ale SUA între 1940 și 1948, împărtășind informațiile cu sovieticii.

Acțiunile lor au condus la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către Uniunea Sovietică, ceea ce a dus mai departe la începuturile Războiului Rece.

Al patrulea spion a avut numele de cod Godsend, iar numele său adevărat a fost Oscar Seborer. Acesta a lucrat la Laboratorul Național Los Alamos din New Mexico, în epicentrul Proiectului Manhattan, cu ajutorul căruia au fost proiectate primele arme nucleare din lume.

Timp de zeci de ani, numele lui Seborer a stagnat într-o relativă obscuritate şi a fost menționat în câteva zeci de pagini din cele câteva zeci de mii de documente secrete alcătuite de FBI.

Dar, odată ce aceste dosare au fost declasificate în 2011, ele au ajuns în atenția a doi istorici, John Earl Haynes și Harvey Klehr. „La 70 de ani după ce Seborer și-a trădat țara, în sfârșit este spusă povestea sa”, a relatat recent The New York Times.

Klehr, care a lucrat la Biblioteca Congresului, și Haynes, profesor emerit la Universitatea Emory din Georgia, au colaborat anterior la cărți despre comunism și spionajul din epoca sovietică, precum „Venona: decodarea spionajului sovietic în America” (1999) și „Spionii: ridicarea şi decăderea KGB în America „(2010), ambele lansate de Yale University Press.

Înainte de această descoperire, cei trei spioni cunoscuți pentru livrarea secretelor atomice din Los Alamos sovieticilor au fost David Greenglass, Klaus Fuchs și Theodore Hall. Un al patrulea spion a fost propus la începutul anilor 1990 pe baza unor indicii din memoriile ofițerilor KGB, dar acele indicii au fost găsite în 1995 ca fiind o parte dintr-o campanie de dezinformare rusă pentru protejarea unui alt agent activ, conform observaţiilor lui Klehr și Haynes. Cei doi şi-au publicat rezultatele în ultimul număr al revistei CIA Studii în Informații.

Cercetătorii l-au numit pe Seborer drept al patrulea spion Los Alamos pe baza documentelor FBI declasificate din 2011, precum și a înregistrărilor parțiale dintr-o inițiativă secretă derulată zeci de ani şi numită Operațiunea SOLO.

Operațiunea care s-a desfășurat între 1952 și 1980 s-a concentrat pe doi frați din Partidul Comunist din SUA, care erau informatori ai FBI. Până în prezent, doar fișierele SOLO până în 1956 au fost dezvăluite și rămân multe întrebări deschise despre activitățile lui Seborer ca spion și ce s-a întâmplat cu el după ce ulterior a defectat în URSS.

Klehr și Haynes au menționat că mențiunile Seborer au fost slabe și „ușor trecute cu vederea” în muntele vast de dosare. Cu toate acestea, ei au aflat că familia sa – imigranți evrei din Polonia – „făcea parte dintr-o rețea de oameni conectați la informațiile sovietice”, iar unii erau membri cunoscuți ai Partidului Comunist.

Seborer s-a pregătit pentru a fi inginer și s-a înscris în armata SUA în 1942; doi ani mai târziu s-a transferat la Los Alamos în  și a fost repartizat la Proiectul Manhattan timp de doi ani, conform articolului din revista CIA. După război, a lucrat ca inginer electric pentru armata americană, dar activitatea lui a început să dea de bănuit.

Ofițerii săi superiori l-au indicat în mod repetat pe Seborer ca pe un „risc de securitate”, dar acest lucru a apărut mai degrabă din asocierile sale cu comuniștii cunoscuți decât din suspiciunile de spionaj, potrivit studiului.

Până la începutul anilor ’50, mişcarea anticomunistă din SUA atingea un nou vârf, astfel că în 1952 Seborer a fugit în secret din țară împreună cu fratele său, cumnata și soacra. În cele din urmă s-a stabilit la Moscova, unde a murit în 2015.

Dialogurile din fișierele SOLO sugerează – deși în mod criptic – că Seborer ar fi fost la curent cu ceva în timp ce se afla la Los Alamos. „Oscar a fost în New Mexico – știți ce vreau să spun”, a spus informatorul şi membrul Partidului Comunist, avocatul Isidore Needleman. „Nu vă voi desena o diagramă”, a adăugă el, după cum remarcă Haynes și Klehr în lucrarea lor.

Needleman a continuat să sugereze mai deschis că Seborer era un spion, scriind chiar o notă pentru informatorul care scria: „El [Seborer] le-a predat [sovieticilor] formula pentru bomba A”, au relatat cercetătorii.

Arhivele KGB făcute publice în 2009 introduc mai multe indicii care îl arată pe Seborer ca un al patrulea spion din epoca atomică. Notele descriu un operator de la Los Alamos, identificat drept „Godsend”, care predă secretele atomice, dar apoi pleacă să-și ia o altă slujbă, așa cum a făcut Seborer. Mai mult, Godsend nu era singur; el făcea parte dintr-o „familie”. Alte nume de cod – „Nașul”, „Ruda” și „Nata” – se referă la cei doi frați ai lui Godsend și, respectiv, sora acestuia, au scris cercetătorii. Acest grup îl reprezintă probabil pe Seborer și pe frații săi, care erau cunoscuți pentru activitățile lor comuniste și legăturile cu informațiile sovietice, potrivit studiului.

În ceea ce privește secretele atomice specifice pe care Seborer le-a putut împărtăși – și dacă membrii familiei sale au jucat sau nu un rol direct în spionaj – autorii studiului încă încearcă să pună cap la cap detalii mai mult sau mai puţin evazive.

„În timp ce știm foarte multe despre informațiile la care au avut acces Fuchs, Hall și Greenglass – și unele dintre specificaţiile furnizate sovieticilor – știm doar că Seborer a furnizat ceva”, au scris ei în studiu.

Deocamdată nu se cunoaște semnificația contribuțiilor lui Seborer la informațiile sovietice. Cu toate acestea, poate fi demn de remarcat faptul că unul dintre cei prezenți la înmormântarea sa a fost un reprezentant al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei – agenția de spionaj care a înlocuit KGB, au raportat cercetătorii.

sursa: livescience.com