Aprecierea dolarului în raport cu leul va stimula exporturile, ceea ce va influenţa pozitiv creşterea economică a României, dar o depreciere a monedei naţionale ar putea crea probleme în legătură cu lichiditatea din piaţă şi ar adăuga presiuni inflaţioniste, a declarat astăzi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
“Politica fiscală a preşedintelui Donald Trump va stimula creşterea economică, ceea ce va duce la inflaţie şi va face să crească ratele dobânzilor în SUA, iar o creştere a ratelor dobânzilor va face ca dolarul să se aprecieze. În ţările emergente, cum este şi România, această apreciere a dolarului, comparativ cu leul, pe de o parte va stimula exporturile, ceea ce este un efect pozitiv pentru creşterea economică din România, dar, pe de altă parte, ar putea crea probleme în legătură cu lichiditatea din piaţă, prin depreciere vor tensiona bilanţurile şi o depreciere a leului în cazul nostru ar adăuga şi presiuni inflaţioniste", a afirmat Lucian Croitoru, la Digi24, potrivit Agerpres.
Acesta a explicat că nu se cunosc încă detaliile exacte ale planului de guvernare în SUA, dar politica fiscală are două componente: stimularea cheltuielilor militare şi a cheltuielilor cu infrastructura, ceea ce va duce la accelerarea creşterii economice, iar pe partea de venituri, reducerea impozitului pe profit şi pe venitul persoanelor fizice. Aceste măsuri vor stimula creşterea PIB-ului SUA, consideră oficialul BNR.
Creştere economică versus deficit bugetar
În ceea ce priveşte creşterea economică a României de 5,5% prognozată de Ministerul Finanţelor, Croitoru spune că va fi dificil de realizat concomitent cu o ţintă de deficit bugetar de 3% din PIB. "Tehnic, este posibil ca deficitul bugetar să fie ţinut în jurul cifrei de 3%. Deşi, dacă ne uităm numai la măsurile considerate favorabile prin ochii publicului (măsurile din programul de guvernare n.r) şi numai atât, e greu să duci sub 4%. Problema este dacă două lucruri pot fi realizate în acelaşi timp. Dacă deficitul e redus la 3%, creşterea economică mai poate fi de 5,5%?”, a afirmat consilierul guvernatorului BNR.
Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, declara, la preluarea mandatului, că programul de guvernare este fundamentat pe o creştere economică, în medie, de 5,5% pe an în următorii patru ani.
Pe de altă parte, Lucian Croitoru a mai afirmat că nu se poate vorbi despre o"gaură la buget", însă a atras atenţia că, de mai bine de 10, guvernele au avut o practică nesănătoasă, de a cheltui foarte mult în ultimele două luni ale anului.
"Nu este vorba de nicio gaură. De la un an la altul bugetul nu îşi transferă resurse. Orice nou an fiscal începe de la zero, începe cu veniturile pe care planifică să le colecteze şi cu cheltuielile pe care le planifică a le face. (..) Toate guvernele fac acest lucru. De mai bine de 10 ani toate guvernele reuşesc să menţină deficitul bugetar sau să menţină chiar un surplus în timpul anului, până prin lunile octombrie, noiembrie, şi după aceea, când suntem aproape la un surplus trecem la nişte cheltuieli masive ca să putem face deficitul programat, de 2-3%. Această practică nu este bună, dar nu este a unui guvern. În ultimele luni ale anului se cheltuie şi câte trei miliarde. De obicei se fac plăţi în avans, de TVA (...) E o practica nesănătoasă", a explicat Croitoru.
Recomandările noastre
