Ce buget trebuie să aibă românii care vor să construiască o casă în 2026
- Mădălina Sfrijan
- 17 mai 2026, 07:03
Casa. Sursa foto: Freepik
- Ce buget trebuie să aibă românii care vor să își construiască o casă
- Dezvoltatorii își recalibrează investițiile
- Ce trebuie să știe cei care vor să ridice o casă. Creșteri vizibile și în zona eficienței energetice
- Ce schimbări au fost aplicate în UE
- Importurile de materiale, afectate de noile măsuri
- O piață mai scumpă, dar mai strict reglementată
Costurile legate de construirea unei locuințe continuă să crească în 2026, pe fondul majorării accelerate a prețurilor la materiale și al unui context economic și geopolitic tensionat. Potrivit unei analize realizate de compania de distribuție de materiale de construcții Bauindustry DC, evoluția din primele luni ale anului indică o piață aflată sub presiune, în care ajustările de preț nu mai sunt rare, ci au devenit recurente și imprevizibile, confirmând astfel tendința generală de scumpire înregistrată la început de an.
Ce buget trebuie să aibă românii care vor să își construiască o casă
Datele din piață arată că mai multe materiale esențiale utilizate în construcții au înregistrat creșteri semnificative de preț. Este vorba despre polistiren, adezivi, hidroizolații, fier, BCA și cărămidă, unde scumpirile au devenit vizibile încă din primele luni ale anului, pe fondul presiunilor tot mai mari din lanțul de aprovizionare.
„De la începutul anului 2026, materialele esențiale precum polistirenul, adezivii, hidroizolațiile, fierul, BCA-ul și cărămida s-au scumpit cu procente cuprinse între 15% și 30%. Spre deosebire de alți ani, când ajustările de preț aveau loc mai rar, în această perioadă am observat și creșteri lunare, uneori chiar la aceleași produse. Mi-e teamă că, în acest ritm, la finalul anului vor fi produse pe care le vom achiziționa cu prețuri mai mari poate cu 50-70% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a afirmat Dragoș Vlagali, directorul companiei Bauindustry DC.

Muncitor în construcții. Sursa foto: Freepik
Dezvoltatorii își recalibrează investițiile
Acesta a mai explicat că presiunea costurilor se resimte în mod direct în bugetele proiectelor, unde marjele de siguranță devin tot mai greu de menținut.
„Aceste creșteri rapide pun presiune pe bugete și obligă piața să se adapteze din mers sau să se oprească”, a adăugat Dragoș Vlagali.
Pe măsură ce materialele devin mai scumpe, și comportamentul dezvoltatorilor imobiliari se schimbă. Aceștia analizează mai atent fiecare proiect, iar deciziile de investiții sunt luate cu o prudență mult mai mare decât în anii anteriori.
„Dezvoltatorii care au proiecte în derulare au devenit mult mai atenți la costuri și își exprimă tot mai des îngrijorarea față de scăderea interesului actual al românilor pentru achiziții imobiliare, forțați firește de contextul intern. Cu toate acestea, continuă investițiile, pentru că există o realitate de fond care îi animă să nu renunțe: dorința și nevoia românilor de a avea o proprietate proprie. Pe de altă parte, mai există și categoria dezvoltatorilor care fac stocuri, tocmai pentru a atenua impactul scumpirilor asupra investițiilor lor”, explică Vlagali.
Ce trebuie să știe cei care vor să ridice o casă. Creșteri vizibile și în zona eficienței energetice
Scumpirile nu se limitează doar la materialele clasice de construcție, ci se extind și în zona soluțiilor moderne pentru locuințe. Sistemele de eficiență energetică, inclusiv încălzirea electrică în pardoseală și panourile fotovoltaice, au înregistrat la rândul lor creșteri de preț.
„Prețurile au crescut cu aproximativ 12%, însă noi am absorbit aproape 30% din această majorare. Vedem un interes tot mai mare pentru soluții eficiente energetic, în special pentru încălzirea electrică în pardoseală, care devine o alegere frecventă în proiectele rezidențiale noi, ca o alternativă pe termen lung”, a declarat Iulian Diaconu, director tehnic Walton Electric România.
Ce schimbări au fost aplicate în UE
Pe lângă presiunile economice și comerciale, industria construcțiilor este influențată tot mai puternic de noile reglementări europene. Acestea schimbă modul în care sunt evaluate materialele, punând accent pe performanță, trasabilitate și amprenta de carbon.
În special în proiectele publice sau finanțate din fonduri europene, criteriile de selecție nu mai țin doar de preț, ci și de impactul asupra mediului și de documentația tehnică asociată fiecărui produs.
„Piața materialelor de construcții nu se schimbă doar din cauza costurilor, ci din cauza regulilor. Uniunea Europeană mută accentul de la preț la performanță, iar asta schimbă complet modul în care sunt alese materialele”, a declarat Cosmin Raileanu, fondatorul Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).
Importurile de materiale, afectate de noile măsuri
Noile standarde europene vor afecta în mod direct importurile de materiale care nu pot demonstra respectarea cerințelor privind emisiile și performanța. România este expusă în mod special, având în vedere dependența de importuri în anumite segmente, precum oțelul sau aluminiul. Pe termen scurt, specialiștii estimează noi creșteri de preț, în timp ce pe termen lung piața ar putea deveni mai stabilă, dar mult mai selectivă.
„Problema nu este doar că unele materiale vor deveni mai scumpe, ci faptul că industria funcționează încă pe un model în care costurile se mută dintr-o verigă în alta. Noile reguli vor scoate la suprafață aceste ineficiențe și vor forța piața să se adapteze”, adaugă Raileanu.
O piață mai scumpă, dar mai strict reglementată
În perioada următoare, materialele fără certificări clare sau fără trasabilitate completă riscă să dispară treptat de pe piață. În paralel, importurile care nu respectă standardele europene de carbon vor deveni mai puțin competitive.
În acest context, producătorii europeni ar putea câștiga teren, iar criteriile de selecție pentru materiale vor deveni tot mai tehnice și mai stricte, ceea ce va schimba profund modul în care sunt realizate investițiile în construcții.