Justitie
Ce a spus Radu Marinescu despre faptul că Alina Bica este liberă, chiar dacă nu a făcut o zi de închisoare
Sursa: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu va comenta hotărârea Curții de Apel București prin care s-a retras mandatul european emis pe numele fostei șefe DIICOT, Alina Bica. Oficialul subliniază că responsabilitatea deciziilor revine exclusiv instanțelor și respinge ideea unui precedent juridic pentru alți fugari.
Ministerul Justiției se delimitează de decizia privind cazul Alina Bica
Decizia Curții de Apel București de a retrage mandatul european de arestare emis pe numele Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, a stârnit controverse și dezbateri aprinse în spațiul public. Totuși, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a evitat să se pronunțe asupra hotărârii instanței, invocând separația puterilor în stat și principiul independenței justiției.
„Este vorba de o decizie, de o hotărâre a instanțelor judecătorești. A comenta dezlegarea dată de judecător raportului juridic supus judecății ar însemna o imixtiune din partea mea și nu fac acest lucru”, a declarat Marinescu, luni, la Digi24.
Oficialul a subliniat că fiecare actor din sistemul de justiție are obligația de a-și asuma „responsabilitatea deplină a modului în care își face datoria”, precizând că rolul Ministerului este acela de sprijin și cooperare, nu de intervenție.
Radu Marinescu. Sursă foto: Facebook
Decizia, bazată pe interpretarea unor hotărâri CJUE
Ministrul Justiției a explicat că decizia Curții de Apel București ar avea legătură cu interpretarea unor hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care au vizat modul în care statele membre trebuie să aplice mandatele europene de arestare și executare a pedepselor.
„A fost vorba de interpretarea unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este o chestiune asupra căreia trebuie să veghem cu maximă responsabilitate, pentru că este vorba de o abordare cadru privind modalitatea în care aplicăm deciziile CJUE”, a precizat Marinescu.
El a adăugat că instanțele române au libertatea deplină de apreciere, însă controlul asupra legalității și oportunității deciziilor revine doar instituțiilor judiciare competente.
„În ultimă instanță, judecătorului îi revine responsabilitatea soluției. Verificarea contextului în care astfel de soluții sunt date revine, de asemenea, organelor care, potrivit legii, au o astfel de însărcinare”, a mai spus ministrul.
Marinescu: „Fiecare caz trebuie tratat individual, cu maximă responsabilitate”
Întrebat dacă hotărârea privind Alina Bica ar putea crea un precedent periculos pentru alți condamnați care se sustrag justiției române, ministrul Justiției a respins categoric această interpretare.
„Fiecare situație trebuie examinată individual. Dacă formula ‘fugari’ poate fi una colectivă în discursul public, în cel juridic fiecare caz trebuie analizat separat, cu maximă responsabilitate din partea organelor judiciare”, a explicat Marinescu.
El a precizat că Ministerul Justiției își va continua eforturile pentru readucerea în țară a persoanelor condamnate, aflate în alte state europene sau non-UE:
„Ministerul Justiției este foarte responsabil în a face eforturile care țin de noi, de resortul cooperării judiciare, pentru a-i aduce în țară. Este responsabilitatea judecătorilor și a magistraților să facă dreptate.”
Curtea de Apel: pedeapsa Alinei Bica ar fi fost executată integral
Hotărârea Curții de Apel București, pronunțată vineri, a vizat retragerea mandatului european de executare a pedepsei și mandatului de arestare emise pe numele Alinei Bica, fost procuror-șef DIICOT. Instanța a considerat că pedeapsa de patru ani de închisoare primită de Bica a fost executată integral.
Această decizie vine după mai mulți ani de la fuga fostei șefe DIICOT în Italia, țară care a refuzat punerea în aplicare a mandatului european de arestare emis de autoritățile române.
Surse judiciare citate de presa centrală susțin că hotărârea se bazează pe jurisprudența recentă a CJUE, care cere statelor membre să evalueze individual proporționalitatea și temeiul fiecărui mandat de arestare, în special în situațiile în care pedepsele pot fi considerate deja executate sau imposibil de pus în aplicare.
Cariera și condamnarea Alinei Bica
Alina Bica a condus Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) între 2013 și 2015. În 2019, ea a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare într-un dosar privind favorizarea unor oameni de afaceri.
După pronunțarea sentinței, Bica a părăsit România și s-a stabilit în Italia, unde autoritățile au cerut extrădarea ei. Cererile statului român au fost respinse în mod repetat de instanțele italiene, iar acum Curtea de Apel București a decis că pedeapsa „a fost executată integral”.
