Miercuri, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind mandatul nelimitat al rectorilor. Curtea a stabilit că actul normativ este neconstituţional.

Şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011.

„Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate”, se arată în sesizarea la CCR, solicitându-se constatarea neconstituţionalităţii actului normativ, în ansamblu.

Preşedintele menţionează că OUG 79/2020, aprobată prin legea criticată, modifică şi completează Legea 1/2011 cu privire la elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar şi reglementează admiterea prin repartiţie a absolvenţilor acestui tip de învăţământ în instituţiile de învăţământ superior militar, având în vedere contextul generat de actuala pandemie de COVID-19.

De asemenea, actul normativ elimină dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită; stabileşte că pregătirea psihopedagogică trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online; prevede că formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online.

Iohannis, în sesizarea la CCR asupra Legii privind mandatul nelimitat al rectorilor: „A fost încălcat principiul bicameralismului.

Potrivit şefului statului, în calitate de primă Cameră competentă, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege operând asupra ordonanţei menţionate două modificări, necesare pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi două completări, care vizau prevederi din Legea 1/2011, referitoare la includerea competenţelor digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online, respectiv la formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, care trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online.

Senatul a adoptat legea cu un număr de şase amendamente, aminteşte Iohannis.

„Practic, în Camera decizională s-a adoptat în plus o altă reglementare, fără vreo legătură cu cele adoptate de prima Cameră sau cu conţinutul OUG 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea 1/2001, în sensul eliminării dispoziţiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără vreo limitare”, explică şeful statului, punctând, în acest context, că legea a fost semnificativ modificată faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate.

„Considerăm că, în fapt, noua modificare legislativă este una substanţială, cu consecinţe semnificative, ce reprezintă o schimbare radicală de filozofie legislativă, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii instituţiilor universitare. Astfel, managementul instituţiilor de învăţământ superior se realizează printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calităţii procesului de învăţământ la nivel academic. Alături de perspectiva de integritate, acest mecanism are şi o componentă ce ţine de modalitatea de ocupare a funcţiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanţă şi în ceea ce priveşte decizia privind persoanele care ocupă funcţiile de conducere la nivelul universităţii”, se arată în sesizarea la CCR.