Social
Cazul Țundrea. Cea mai mare eroare a sistemului judiciar și sfârșitul procurorului de caz, la 75 de ani
Din cuprinsul articolului
Ion Diaconescu, fost procuror în cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, a încetat din viață la vârsta de 76 de ani. Acesta a murit la Spitalul din Novaci, localitatea în care locuia după pensionare.
Fostul magistrat a fost preluat de ambulanță de la domiciliu în cursul dimineții de ieri. Cadrele medicale au efectuat manevre de resuscitare atât în timpul transportului, cât și la sosirea la unitatea spitalicească, însă fără rezultat. Medicii au declarat decesul, iar trupul neînsuflețit a fost depus la capela din Novaci.
Ion Diaconescu a fost cunoscut public mai ales pentru rolul său în dosarul Marcel Țundrea, caz care a devenit unul dintre cele mai discutate exemple de eroare judiciară din România postdecembristă.
Numele procurorului este asociat cu dosarul Marcel Țundrea, considerat una dintre cele mai grave erori judiciare din România
Cazul Marcel Țundrea a început în vara anului 1992, când o fată de 13 ani din localitatea Pojogeni, județul Gorj, a fost găsită moartă pe malul unui pârâu. Ancheta a fost coordonată de procurorul Ion Diaconescu.
Principalul suspect a fost vecinul victimei, Marcel Țundrea. Acesta a fost arestat, trimis în judecată și condamnat definitiv la 24 de ani de închisoare pentru viol și omor.
În timpul detenției, Țundrea a susținut constant că este nevinovat și a solicitat efectuarea unei expertize ADN. O astfel de procedură a devenit posibilă oficial în România după anul 2002, odată cu introducerea tehnicilor moderne de analiză genetică în probatoriul judiciar.
Ulterior, în urma reanalizării probelor biologice păstrate în dosar, s-a stabilit că profilul genetic identificat nu îi aparținea lui Marcel Țundrea.
În 2004, după 12 ani petrecuți în detenție, acesta a fost pus în libertate. Profilul ADN a corespuns ulterior unui alt localnic, care a fost trimis în judecată și condamnat la 25 de ani de închisoare.
. Sursa foto: dreamstime.com
Ion Diaconescu a fost retrogradat în 2005 și nu a mai instrumentat dosare complexe
În 2005, Ion Diaconescu a fost retrogradat din cadrul Secției Criminalistică a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. După acest moment, nu a mai instrumentat dosare penale complexe.
Fostul magistrat și-a continuat activitatea în sistemul judiciar până la pensionare, beneficiind ulterior de pensie de magistrat.
Cazul Țundrea a generat dezbateri ample în spațiul public privind responsabilitatea magistraților, presiunea profesională și limitele probatoriului existente la începutul anilor ’90.
Ion Diaconescu a explicat în instanță pe ce și-a bazat ancheta din 1992
În declarații ulterioare, Ion Diaconescu a rememorat modul în care a fost instrumentat dosarul în 1992. Întrebat de judecătorul de caz dacă își amintește ce obiecte au fost ridicate din locuința lui Avram, acesta a precizat că nu a participat la percheziție.
„Lucrarea mi-a fost repartizată, probabil, la 20 spre 21 iunie 1992, după ce la Poliţia Târgu-Cărbuneşti fusese sesizată dispariţia minorei de către fratele ei, la 16 iunie. Eu nu l-am audiat personal pe Avram, pentru că n-aveam niciun element care să mă facă să procedez la ascultarea lui", a spus Diaconescu.
Fostul procuror a explicat și ce l-a determinat să-l considere suspect pe Marcel Țundrea.
„La locuinţa din Pojogeni a lui Marcel Ţundrea s-au găsit 10 reviste şi ziare cu conținut nud. Era şi o revistă cu o copertă pe care era o faţă umană cu o gură larg deschisă, cu un obiect de forma oului, dar forţând gura. Aşa a fost găsită şi victima, Mioara Gherasie: cu gura larg deschisă şi cu pietre în gură", a precizat Diaconescu.
În același context, fostul magistrat a invocat volumul mare de activitate din acea perioadă.
El a menționat că avea 90 de dosare de soluționat, dintre care 39 erau pentru omoruri.
Cazul Țundrea a devenit un reper în discuțiile despre erorile judiciare din România
Dosarul Marcel Țundrea a rămas unul dintre cele mai discutate cazuri din justiția românească, fiind adesea invocat în dezbaterile privind necesitatea probatoriului științific și responsabilitatea sistemului judiciar.
Eliberarea lui Marcel Țundrea în 2004, după 12 ani de detenție, și condamnarea ulterioră a adevăratului autor au determinat reevaluări la nivel instituțional și au ridicat întrebări privind standardele de anchetă din perioada anilor ’90.
