Cazul Călin Georgescu s-a mutat pe TikTok-ul din Republica Moldova

Cazul Călin Georgescu s-a mutat pe TikTok-ul din Republica MoldovaCălin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale. Sursa foto: Facebook

Expert Forum (EFOR) a publicat un raport alarmant privind o rețea coordonată de conturi pe TikTok implicate în promovarea politicianului Vasile Costiuc, candidat la alegerile parlamentare din Republica Moldova, relatează fact-hub.eu.

Investigația arată că, în ultima săptămână, conținutul legat de acesta a depășit 1 milion de vizualizări, iar analiza urmăritorilor relevă tipare clare de comportament inautentic.

EFOR avertizează că acest caz demonstrează cât de vulnerabile sunt procesele electorale în fața manipulării online și cât de puține instrumente există pentru combaterea publicității politice mascate pe rețelele sociale.

O explozie de vizibilitate pentru Vasile Costiuc

În ultimele șapte zile, conturile care promovează activ conținut despre Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, au înregistrat o creștere de peste 300% a vizualizărilor față de săptămâna precedentă. În total, peste 1 milion de vizualizări au fost generate într-o perioadă extrem de scurtă.

Raportul EFOR arată că această creștere nu este rezultatul unui interes organic, ci al unei rețele coordonate formată din 17 conturi principale și 993 de conturi „soldați”, care amplifică artificial vizibilitatea materialelor video.

Vasile Costiuc cu un senator republican

Sursa foto: Facebook/ Vasile Costiuc

Cum funcționează rețeaua

Analiza EFOR a identificat două straturi de coordonare:

  • Stratul 1 – Conturile principale: 17 profiluri care au produs 417 videoclipuri în doar o săptămână, toate promovând masiv mesajele politice ale lui Vasile Costiuc și ale partidului său. Aceste conturi se redistribuie reciproc, folosesc aceleași hashtag-uri și postează conținut sincronizat.

  • Stratul 2 – Rețeaua de amplificare: 993 de conturi suspecte urmăresc sistematic aceleași profiluri și interacționează prin like-uri și comentarii, creând iluzia de popularitate organică. Majoritatea acestor conturi au profiluri goale, fără videoclipuri sau cu postări șterse, iar numele lor urmează tipare repetitive, indicând posibila automatizare.

EFOR a folosit un model de analiză bazat pe mai mulți parametri, pentru a identifica comportamentul inautentic:

  • conturi cu zero conținut, dar mulți urmăritori,

  • raport anormal între urmăritori și urmăririle efectuate,

  • username-uri similare, generate probabil automat,

  • activitate concentrată pe un singur tip de conținut politic.

Rezultatul: aproape 95% dintre urmăritorii celor 17 conturi principale fac parte dintr-un cluster comun, ceea ce demonstrează o coordonare clară.

Implicarea lui Vasile Costiuc și legăturile cu AUR

Vasile Costiuc, cunoscut ca lider al unei formațiuni politice de orientare unionistă, are legături directe cu partidul AUR și cu liderul său, George Simion. Cei doi au derulat acțiuni politice comune, inclusiv campanii în România.

Costiuc a fost implicat anterior și în activități controversate:

  • campanii mediatice privind presupuse fraude la vot,

  • colaborări cu cercuri politice influente,

  • conexiuni cu evenimente organizate de persoane asociate cu serviciile rusești, conform unor surse publice.

Această combinație de factori ridică suspiciuni privind posibile strategii concertate de manipulare electorală, în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Vasile Costiuc în SUA

Vasile Costiuc în SUA. Sursa foto: Captură video Fcaebook

Impactul asupra procesului electoral

EFOR subliniază că acest caz nu este izolat și că platformele de social media rămân extrem de vulnerabile la campanii de manipulare, în special în perioadele electorale. TikTok, una dintre cele mai utilizate platforme în rândul tinerilor, nu oferă transparență privind sursa finanțării sau modul în care anumite materiale ajung virale.

Noua reglementare europeană TTPA (Transparency and Targeting of Political Advertising), care intră în vigoare complet în octombrie 2025, va impune platformelor raportarea clară a sursei și finanțării reclamelor politice, dar România și Republica Moldova nu au încă mecanisme interne eficiente de monitorizare.

Perioadele electorale rămân un moment delicat, iar statele democratice au foarte puține pârghii pentru a contracara publicitatea politică mascată. Platformele invocă în continuare responsabilitatea limitată, pretinzând că sunt doar „intermediari de conținut”, ceea ce le permite să evite un control real”, avertizează raportul EFOR.

Raportul menționează, și de această dată, Rusia

Raportul menționează și un factor geopolitic major: implicarea indirectă a Federației Ruse în campanii de influență online. Moldova, aflată într-o zonă extrem de sensibilă, reprezintă o țintă importantă pentru operațiuni hibride, finanțate generos. Acestea includ:

  • amplificarea artificială a mesajelor politice,

  • crearea de conturi false pentru manipularea percepției publice,

  • campanii coordonate care exploatează algoritmii platformelor.

Războiul hibrid nu a încetat în România

EFOR avertizează că tacticile observate acum în Moldova au fost deja folosite și în alegerile prezidențiale din România din 2024, când conturile suspecte de pe TikTok au promovat masiv anumiți candidați.

„Dacă aceste rețele nu sunt identificate și dezactivate la timp, următoarele alegeri pot fi distorsionate masiv. Riscul este ca atenția publicului să fie influențată nu de dezbateri reale, ci de cine reușește să construiască cea mai eficientă infrastructură invizibilă de promovare”, notează raportul.

Algoritmii pot decide rezultatul alegerilor

Raportul EFOR trage un semnal de alarmă: manipularea electorală digitală nu mai este o ipoteză, ci o realitate. Rețelele coordonate folosesc mii de conturi false pentru a „păcăli” algoritmii platformelor, ceea ce poate influența percepția publică și, implicit, rezultatul votului.

EFOR solicită:

  • transparență totală din partea platformelor,

  • mecanisme rapide de verificare a publicității politice,

  • cooperare între autorități, ONG-uri și companii de social media,

  • monitorizarea în timp real a campaniilor online în perioade electorale.