Câți bani a trimis diaspora în România în ultimii 12 ani. Transferuri de ordinul zecilor de miliarde de euro

Bianca Ion
19 decembrie 2025, 19:17

Transfer de bani. Sursă foto: Pixabay

Din cuprinsul articolului

60 de miliarde de euro, trimiși de românii din afara țării
Banii care ies din România cresc rapid
Regatul Unit și Germania, în topul surselor de remiteri
România, tot mai mult o țară care trimite bani în afară
Unde ajung banii care pleacă din România
Ce impact au remiterile asupra economiei
Datele Eurostat: diferența se micșorează

În ultimii ani, românii plecați la muncă peste hotare au devenit un pilon financiar esențial pentru economia României. Sumele trimise constant acasă au depășit niveluri record și au ajuns să rivalizeze cu marile programe de finanțare europeană, potrivit unei analize realizate de un oficial al Băncii Naționale a României.

60 de miliarde de euro, trimiși de românii din afara țării

Între anul 2013 și prima jumătate a anului 2025, românii din diaspora au transferat către România aproximativ 60 de miliarde de euro. Valoarea este mai mult decât dublă față de suma inițială alocată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a explicat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, într-o analiză publicată pe LinkedIn.

„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara ţării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume. Cei plecaţi nu au uitat de „acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor", a subliniat Cristian Popa.

Bani. Sursă foto: Pixabay

Banii care ies din România cresc rapid

Pe lângă fluxurile financiare care intră în țară, datele indică și o accelerare a sumelor care pleacă din România. În anul 2024, transferurile externe au ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de euro, cu circa 60% peste nivelul înregistrat în anul anterior.

Noul thriller de pe Netflix: Mister, trădare și secrete care zdruncină o familie

Corupția din armata chineză, armă de recrutare pentru CIA

"Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăţi). Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară. Sau poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă", scrie Cristian Popa.

Regatul Unit și Germania, în topul surselor de remiteri

Structura geografică a remiterilor arată că aproape jumătate din sumele trimise către România provin din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora românească din Marea Britanie este numeric mai mică decât cea din Italia, Spania sau Franța, contribuția sa financiară este semnificativ mai mare.

Analiza arată că, deși comunitatea românilor din Regatul Unit este numeric de aproximativ patru ori mai mică decât diaspora din Italia, Spania și Franța, aportul financiar al acesteia a ajuns în 2024 să le depășească pe cele ale unor comunități mult mai numeroase, nivelul transferurilor fiind de aproape zece ori mai mare decât în urmă cu un deceniu. Explicațiile țin atât de creșterea accelerată a numărului de români stabiliți în Marea Britanie după 2014, odată cu deschiderea pieței muncii, cât și de veniturile medii mai ridicate obținute acolo.

În același timp, nu doar diferențele salariale fac diferența: mulți dintre românii plecați mai devreme în Italia și Spania s-au stabilit definitiv, și-au adus familiile și au cheltuieli locale mai mari, având mai puține legături financiare cu țara, ceea ce se reflectă în sumele mai mici trimise acasă. Un rol important îl are și structura ocupațională, diaspora din Regatul Unit și Germania având o pondere mai mare de specialiști și muncitori calificați, în timp ce în Italia și Spania o parte semnificativă a activității se desfășoară în sectoare intensive în forță de muncă, mai arată analiza.

Oficialul BNR indică și cazul Irlandei, unde comunitatea românească este relativ redusă numeric, dar trimite sume consistente, reflectând niveluri salariale mai ridicate.

România, tot mai mult o țară care trimite bani în afară

În ultimii ani, România a început să devină nu doar beneficiar al remiterilor, ci și sursă de transferuri către exterior. Din 2019 până în 2024, volumul sumelor trimise din România a crescut de peste patru ori.

Cristian Popa subliniază că românii din diaspora au demonstrat, în timp, capacitatea de a se adapta și de a munci acolo unde productivitatea le este mai bine răsplătită, iar acest lucru se reflectă tot mai clar și în relația financiară cu România, care devine treptat nu doar beneficiar, ci și sursă de remiteri, în condițiile în care, pe partea de plăți, „începând din 2022 observăm un trend clar ascendent”. Oficialul BNR atrage atenția asupra rolului esențial pe care îl joacă acești oameni în economie și în viața de zi cu zi, punctând fără echivoc: „Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”.

Unde ajung banii care pleacă din România

Deși există percepția că sumele sunt direcționate masiv către Asia, datele arată că doar o singură țară asiatică – Nepal – se află în top 10 destinații, cu 7,3% din totalul plăților din ultimele 12 luni. Totuși, transferurile către Nepal au crescut cu aproximativ 70% într-un singur an, pe fondul creșterii numărului de lucrători non-UE în România.

Cristian Popa atrage atenția că menținerea plafonului oficial de 100.000 de lucrători non-UE nou admiși a contribuit la accelerarea ieșirilor de forță de muncă, un fenomen care influențează direct fluxurile financiare dintre România și exterior. Totuși, acesta nu vede o schimbare radicală de paradigmă pe termen lung, explicând că „nu mă aştept, însă, ca pe termen lung România să treacă de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru în care încasările să egaleze plăţile”, chiar dacă este de așteptat ca diferența dintre sumele care intră și cele care ies din economie să continue să se diminueze, raportul încasări/plăţi urmând să se reducă treptat, subliniază Popa.

Ce impact au remiterile asupra economiei

Potrivit oficialului BNR, aceste fluxuri financiare rămân esențiale atât timp cât românii din străinătate păstrează legături familiale cu țara.

Cristian Popa avertizează că, pe termen lung, generațiile tinere de români născuți sau crescuți în diaspora vor avea legături tot mai slabe cu România, ceea ce ar putea împinge treptat încasările din remiteri pe o pantă descendentă.

În prezent însă, la nivel microeconomic, impactul acestor fluxuri financiare rămâne esențial, întrucât pentru sute de mii de familii din România banii trimiși lunar de rudele din străinătate reprezintă o sursă vitală pentru acoperirea cheltuielilor de trai, educație și sănătate. În regiunile cu migrație ridicată, aceste sume contribuie direct la reducerea sărăciei, la modernizarea locuințelor și la apariția unor inițiative economice locale, fiind „o modalitate prin care banii devin capital”, după cum subliniază Popa. Din perspectivă macroeconomică, remiterile joacă, de asemenea, un rol important, îmbunătățind finanțarea soldului contului curent și oferind un plus de stabilitate monedei naționale, mai notează acesta.

Datele Eurostat: diferența se micșorează

Conform datelor Eurostat, diaspora românească a trimis în România 4,8 miliarde de euro în 2024, în timp ce sumele transferate din România către alte țări au ajuns la 1,5 miliarde de euro. Diferența netă a fost de 3,3 miliarde de euro, însă aceasta s-a redus față de anii anteriori.

Specialiștii arată că banii trimiși de lucrătorii străini din România către țările de origine au crescut de 4,5 ori în ultimii cinci ani, pe fondul majorării numărului de lucrători non-UE admiși pe piața muncii.