Catedrala Națională, nou motiv de iritare la Moscova. The Times vorbește despre „o competiție a puterii soft”

Inaugurarea Catedralei Naționale din București a generat reacții ironice în Rusia, unde presa apropiată Kremlinului a tratat evenimentul cu un amestec de cinism și nemulțumire. Publicația The Times a realizat o analiză amplă, comparând simbolistica noii Catedrale a Mântuirii Neamului cu cea a Catedralei Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg, un monument ridicat de Petru cel Mare și considerat de secole expresia măreției ortodoxiei ruse.

Potrivit sursei citate, „analiștii spun că această catedrală reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să își exercite influența spirituală în regiune”. Cu o înălțime de 127 de metri și situată între Casa Poporului și Ministerul Apărării, noua catedrală românească a detronat oficial lăcașul din Sankt Petersburg, care timp de trei secole deținea titlul de cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume.

Reacții acide din Rusia

În ciuda tăcerii oficiale a Kremlinului și a Bisericii Ortodoxe Ruse, canalele pro-guvernamentale de pe Telegram au comentat cu ostilitate inaugurarea. The Times citează agenția TASS, care a relatat că „oficiali români, printre care și Ilie Bolojan, prim-ministrul, au fost huiduiți la ceremonia de deschidere și numiți „hoți” de către o parte dintre cei prezenți”.

Publicația britanică observă că Moscova percepe proiectul drept un gest de reafirmare a influenței României în plan spiritual și geopolitic. „Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, însă noua catedrală a fost întâmpinată cu cinism în Rusia, iar unele canale pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării legitimitatea României ca națiune ortodoxă”, notează The Times.

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg. Sursă foto: Captură video

„O competiție a puterii soft”

Cercetătorul Laurențiu Pleșca, de la Centrul Român de Studii Ruse, a explicat pentru publicația britanică faptul că „aceasta este o competiție a puterii soft. Tot mai multe țări nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusească promovată prin intermediul acestor biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume, și cred că este un simbol extrem de vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”.

El subliniază că, de la începutul războiului din Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă a devenit un instrument ideologic al Kremlinului. „De la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol tot mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a Patriarhului Kiril, un apropiat al lui Vladimir Putin, aceasta a fuzionat ortodoxia cu naționalismul. Kirill a descris regimul lui Putin drept un miracol al lui Dumnezeu și a găsit și justificări pentru război – „o luptă împotriva forțelor răului”.”

Rusia își pierde influența religioasă în regiune

The Times mai citează o investigație Reuters care arată cum Moscova a încercat să influențeze clerul din Republica Moldova înainte de alegerile din 2024. Potrivit sursei, preoți moldoveni au fost sponsorizați să viziteze Rusia și au primit carduri bancare cu sume de aproximativ 1.200 de dolari pentru a promova mesaje anti-europene. Aceste acțiuni ar fi contribuit la creșterea neîncrederii față de Biserica Rusă, mulți credincioși moldoveni preferând să se apropie de Patriarhia Română.

Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox răsăritean și relații internaționale la Universitatea Aston, a explicat pentru The Times că poziționarea Catedralei Naționale lângă Parlament și Ministerul Apărării nu este întâmplătoare. „Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: iată ce am reușit să facem. Mă refer și la locația foarte interesantă — aproape de Ministerul Apărării și în imediata vecinătate a Casei Poporului. Avem, practic, acest triunghi simbolic”, a spus Leuștean.

El adaugă că mesajul transmis de arhitectura noii Catedrale depășește planul religios: „Cred că locația și faptul că acum Catedrala este mai mare, mai înaltă decât Parlamentul, transmit un mesaj clar — că, dacă în comunism Casa Poporului era simbolul viitorului țării, acum religia este deasupra comunismului, deasupra trecutului.”

Astfel, în timp ce Rusia privește cu suspiciune și ironie acest simbol românesc, Catedrala Națională devine un reper de identitate, spiritualitate și poziționare geopolitică pentru întreaga regiune.