Declarațiile alarmante ale guvernanților cu privire la colapsul sistemului de pensii provoacă îngrijorare în rândul persoanelor de vârsta a treia. Avertismentul vine din partea reprezentanților Federației Naționale a Pensionarilor din România.
Declaraţiile prim-ministrului şi ale ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale privind producerea unui colaps în sistemul public de pensii provoacă teamă şi nelinişte în rândul pensionarilor se arată într-un comunicat remis de FNPR.
Drept urmare, FNPR solicită Guvernului să explice dacă are în vedere adoptarea unor măsuri menite să ducă la creșterea locurilor de muncă. Aceasta pentru ca mai mulți contributori să cotizeze la bugetele de asigurări sociale.
Consiliul Naţional al Federaţiei, reunit ad-hoc, propune Guvernului să facă cunoscute public dacă alături de îngheţarea pensiilor şi elaborarea unei noi legi pentru sistemul public de pensii vor fi luate şi măsuri pentru creşterea numărului locurilor de muncă în economia naţională, ceea ce ar însemna sporirea numărului plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale”, se arată în comunicatul FNPR.
Totodată, organizaţia de pensionari întreabă Guvernul dacă fondurile de pensii administrate privat sunt şi ele în colaps. Sau dacă aceste predicții negre se referă doar la fondul public.
Cum este constituit fondul public de pensii
FNPR aminteşte că fondul public de pensii este constituit în proporţie de peste 85% din contribuţiile de asigurări sociale, plătite de cei 6 milioane de salariaţi existenţi în România.
Conform comunicatului, în trecut, din acest fond s-au plătit pensii datorate unui număr de 3.650.000 de pensionari pentru limită de vârstă.
Au ai fost plătite pensii anticipate pentru 106.000 de pensionari, iar pentru 435.000 de persoane s-au plătit pensii de invaliditate. De asemenea, s-au plătit pensii de urmaş pentru 466.745 de persoane.
FNPR atrage atenţia asupra faptului că subvenţia fondului de pensii publice cu bani de la buget plătită din cauza practicilor ANAF de a stinge datoriile companiilor la bugetul de asigurări sociale prin alte căi decât prin încasare.
„Dacă datoriile unităţilor economice la bugetul de asigurări sociale - 10 miliarde lei în 2020 - nu ar fi fost stinse de ANAF pe alte căi decât încasări şi, de asemenea, dacă Fondul pentru plata pensiilor din sistemul public nu s-ar fi diminuat în 2020 cu 12 miliarde de lei transferate pentru Pilonul II de pensii, subvenţia de la bugetul general al tării pentru bugetul de asigurări sociale ar fi fost mai mică (în ţările membre ale UE este o practică comună subvenţionarea bugetului de asigurări sociale)”, se menţionează în comunicatul de presă.
Recomandările noastre
