Fotovoltaice. Sursa foto: EVZ
Din cuprinsul articolului
Românii investesc tot mai mult în locuințe eficiente energetic, cu panouri fotovoltaice, pompe de căldură și baterii inteligente. Analizăm cât costă o casă „verde” în 2025, care sunt subvențiile AFM și în câți ani se amortizează investiția, în București și în provincie.
România intră în epoca locuințelor verzi
După creșterea continuă a facturilor la energie, românii caută soluții pentru a deveni mai independenți energetic. Panourile fotovoltaice, pompele de căldură și bateriile de stocare au devenit, în ultimii ani, pilonii principali ai locuințelor „verzi”.
Datele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) arată că interesul pentru aceste sisteme a crescut semnificativ în 2024–2025, în special datorită subvențiilor prin programele „Casa Verde Fotovoltaice” și „Casa Verde Plus”.
În 2025, AFM a alocat aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru continuarea programului de panouri fotovoltaice și peste 400 de milioane de lei pentru baterii de stocare. Prin Casa Verde Plus, proprietarii pot primi finanțare și pentru pompe de căldură sau alte soluții de încălzire nepoluante.
Cât costă o locuință verde complet echipată
Pentru o analiză realistă, luăm în calcul o locuință medie de 120 de metri pătrați, cu izolație bună și consum moderat. În 2025, costurile diferă în funcție de zona geografică, însă tendința generală este clară: investițiile inițiale sunt mari, dar reducerea costurilor lunare la energie este semnificativă.
Panouri fotovoltaice
Un sistem fotovoltaic modern, cu o putere de 8 kW, costă în jur de 40.000 de lei (aproximativ 8.000 de euro). Aceasta include panourile, invertorul și instalarea completă. Prin programul AFM, proprietarul poate primi până la 30.000 de lei subvenție, ceea ce înseamnă că rămâne de acoperit doar diferența.
Pompe de căldură
O pompă de căldură aer-apă, capabilă să asigure încălzirea și apa caldă menajeră pentru o casă medie, costă aproximativ 60.000 de lei (12.000–13.000 de euro). Costul variază în funcție de eficiența echipamentului și de nivelul de izolație al locuinței.
Potrivit estimărilor E.ON România, o pompă de căldură poate reduce factura anuală la energie cu până la 40%, dacă este utilizată în condiții optime.
Baterii inteligente de stocare
O baterie rezidențială cu o capacitate medie costă în jur de 20.000 de lei (aproximativ 4.000 de euro). Aceasta permite stocarea energiei produse în timpul zilei și folosirea ei seara, când consumul este mai mare.
În 2025, AFM oferă o subvenție de până la 10.000 de lei pentru achiziția și montarea unei baterii.
Costuri totale și diferențe între București și provincie
Scenariul 1: București
-
Panouri fotovoltaice: 40.000 lei
-
Pompă de căldură: 60.000 lei
-
Baterie de stocare: 20.000 lei Total investiție brută: 120.000 lei (aproximativ 24.000 euro) După subvenții AFM: aproximativ 80.000 lei (16.000 euro)
Scenariul 2: provincie
În orașele mici sau în mediul rural, costurile de transport și montaj sunt mai reduse, astfel că investiția scade cu aproximativ 10%. Total investiție brută: 108.000 lei (21.500 euro) După subvenții AFM: aproximativ 70.000 lei (14.000 euro)
Cât economisești și în cât timp îți recuperezi banii
Pentru o locuință medie, consumul anual de energie electrică este estimat la aproximativ 10.000 kWh. Prin utilizarea panourilor fotovoltaice și a pompei de căldură, o gospodărie poate reduce cu până la 60% costurile anuale.
Cu un preț mediu al energiei de 1,3 lei/kWh, economiile se ridică la aproximativ:
-
București: 5.000 lei/an (1.000 euro)
-
Provincie: 4.000 lei/an (800 euro)
În aceste condiții:
-
În București, investiția de 80.000 lei se amortizează în 16 ani.
-
În provincie, investiția de 70.000 lei se amortizează în 17–18 ani.
Dacă energia electrică va continua să se scumpească, perioada de amortizare ar putea scădea la 12–14 ani. În schimb, o casă slab izolată sau cu un consum ridicat va recupera investiția mai lent, în peste 20 de ani.
Ce influențează amortizarea
Specialiștii în eficiență energetică atrag atenția că recuperarea investiției depinde de mai mulți factori:
-
Nivelul de izolație al casei: o locuință bine izolată consumă cu până la 30% mai puțin.
-
Prețul energiei: dacă tarifele cresc, economia făcută anual devine mai mare.
-
Gradul de autoconsum: folosirea directă a energiei produse de panouri este mai rentabilă decât livrarea în rețea.
-
Întreținerea sistemului: filtrele și componentele pompei de căldură trebuie curățate periodic pentru a menține eficiența.
-
Durata de viață: panourile fotovoltaice au o durată medie de viață de 20–25 de ani, iar pompele de căldură rezistă în jur de 15 ani.
panouri fotovoltaice / sursa foto: dreamstime.com
România, în urma altor țări din regiune
Deși programele AFM sunt printre cele mai generoase din Europa de Est, România se află în continuare sub media europeană privind numărul de locuințe echipate cu panouri solare sau pompe de căldură. În Polonia și Ungaria, de exemplu, statele oferă credite verzi și deduceri fiscale pentru modernizarea energetică, ceea ce reduce perioada de amortizare sub 10 ani.
Datele publicate de Eurostat arată că, în 2024, doar 3,5% dintre gospodăriile din România aveau sisteme fotovoltaice, comparativ cu peste 10% în Polonia și 14% în Cehia.
Ce urmează: de la case pasive la locuințe inteligente
Ministerul Mediului și AFM lucrează la un nou program dedicat locuințelor complet autonome energetic, care va include finanțare pentru:
-
stații de încărcare pentru mașini electrice,
-
sisteme de automatizare și management al consumului,
-
soluții de stocare avansată cu baterii hibride.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat recent că România a obținut fonduri europene de 30 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructura energetică – de la producție hidro și nucleară până la stocare inteligentă. „Scopul meu este ca România să devină actor-cheie în regiune în domeniul energiei verzi, atât în relația cu Uniunea Europeană, cât și cu Statele Unite”, a precizat ministrul pe pagina sa oficială de Facebook.
