cote tva / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Un grafic recent distribuit pe rețelele sociale ar fi de natură să mai atenueze puțin din imaginea dezastruoasă a ANAF, care se află pe un extrem de rușinos loc întâi la incapacitatea de a colecta TVA.
Graficul respectiv ar indica o reducere marginală a gap-ului de TVA – diferența dintre TVA-ul estimat și cel efectiv colectat de stat – de la 36,7% în 2021 la 30,6% în 2022.
Alexandru Nazare, fost ministru de Finanțe și actual membru al Consiliului de Administrație al BNR, a comentat acest rezultat pe LinkedIn, oferind o perspectivă internă asupra motivelor acestei scăderi și a revenirii, în 2023, la un nivel de 33,7%.
Conectarea caselor de marcat a dus la reducerea gap-ului de TVA
Nazare subliniază că principalul factor care a contribuit la reducerea gap-ului de TVA în 2022 a fost conectarea caselor de marcat fiscale la sistemul informatic al ANAF – un proiect promis de ani de zile, dar implementat efectiv doar în timpul mandatului său.
„Fără date reale, în timp real, nu putem construi un sistem fiscal eficient”, afirmă fostul ministru, evidențiind că această măsură a fost nu doar implementată, ci și susținută printr-un efort administrativ considerabil: software-ul a fost dezvoltat intern de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România a reușit să deconteze ulterior peste 700 de milioane de lei din fonduri europene – o absorbție reală, nu doar o prefinanțare.
Proiecte pentru digitalizare
În paralel, au fost inițiate proiecte pentru o digitalizare mai extinsă a administrației fiscale, precum e-Factura și SAF-T.
Cu toate că infrastructura digitală a fost creată, reducerea gap-ului nu a fost menținută. În 2023, TVA-ul neîncasat a crescut din nou cu peste 3 puncte procentuale. Nazare explică această inversare de trend prin absența „pasului firesc”: utilizarea datelor colectate pentru acțiuni de control inteligente și bine direcționate. Fără controale în zonele identificate ca având nereguli, sistemul a devenit o „bibliotecă de Z-uri în custodia ANAF, dar fără valoare operațională reală”, susține oficialul BNR.
Nazare: Cazul gap-ului de TVA ilustrează clar limitele digitalizării
Potrivit fostului ministru, cazul gap-ului de TVA ilustrează clar limitele digitalizării fără acțiuni concrete: „Tehnologia nu poate înlocui voința de schimbare. Fără acțiune și continuitate, rămânem cu sisteme instalate, dar cu probleme nerezolvate.”
Graficul prezentat confirmă această observație: după o stagnare a gap-ului în jurul valorii de 33,8% între 2014 și 2018, a urmat o creștere în 2021 (36,7%), o scădere semnificativă în 2022 (30,6%) și apoi o nouă creștere în 2023 (33,7%).
România a demonstrat că are capacitatea tehnică și instituțională de a implementa reforme fiscale eficiente, dar și că lipsa de continuitate și acțiuni concrete poate anula rapid progresele realizate. Gap-ul de TVA rămâne un indicator esențial al eficienței colectării veniturilor bugetare, iar evoluția sa reflectă nu doar eficiența administrației fiscale, ci și seriozitatea politicilor publice în acest domeniu.
