Modificările cognitive cauzate de îmbătrânire pot avea un impact asupra siguranței la volan. Tocmai v-ați consultat medicul și ați fost diagnosticat cu tulburări cognitive ușoare sau cu boala Alzheimer. Asta înseamnă că nu ar trebui să conduceți?

Conducerea unei mașini este o abilitate complicată și o activitate periculoasă. În plus față de o sănătate fizică bună, șofatul necesită multe sisteme cerebrale pentru a funcționa împreună. Partea de gândire a creierului este formată din patru perechi de lobi - occipital, temporal, parietal și frontal - în emisferele stângă și dreaptă ale creierului, iar toate acestea sunt active atunci când conduceți:

-Sistemul vizual-obiect din lobii occipital și temporal procesează imaginile care vin dinspre ochi pentru a vă permite să distingeți mașinile, bicicletele și pietonii.

-Sistemul vizual-spațial din lobii occipitali și parietali determină unde se află mașinile, bicicletele și pietonii pe șosea, cu ce viteză se deplasează și anticipează unde se vor afla în câteva secunde. -Sistemul de atenție din lobii parietali și sistemul auditiv din lobul temporal superior vă menține în alertă la claxoanele mașinilor și la alte semne de pericol.

-Sistemul de luare a deciziilor din lobii dvs. frontali utilizează aceste informații vizuale, auditive, spațiale și de mișcare pentru a determina cât de repede ar trebui să mergeți și dacă trebuie să virați.

-Sistemul motor din lobii dvs. frontali traduce apoi aceste decizii în cât de tare apasă piciorul dvs. pedalele și dacă mâinile dvs. rotesc volanul.

Conducerea combină activitatea cerebrală conștientă și inconștientă

Poate vă gândiți "cum pot face toate aceste activități în timp ce conduc și în același timp să cânt la radio, să ascult o carte audio sau să vorbesc cu prietenul meu care stă pe scaunul pasagerului?". Răspunsul este că, odată ce ați învățat să conduceți, cea mai mare parte a activităților de rutină la volan se desfășoară în mod automat și inconștient.

De fapt, există din ce în ce mai multe dovezi că vă parcurgeți majoritatea rutinelor zilnice în mod automat, fără ca un efort conștient să vă controleze acțiunile. Acesta este motivul pentru care, dacă vă distrageți atenția în timp ce conduceți, vă puteți trezi că vă îndreptați spre locul de muncă pe pilot automat, când intenționați să mergeți la magazinul alimentar, spun specialiștii consultați de health.harvard.edu.

Mintea ta conștientă preia însă controlul, ori de câte ori situația o cere. Așadar, dacă conduceți pe o furtună de zăpadă, când plouă sau pe un drum înghețat, mintea dumneavoastră conștientă își va dedica atenția conducerii. Acesta este motivul pentru care vă veți opri din cântat, veți pune pe pauză audiobook-ul și îi veți cere prietenului dvs. să se țină un minut în aceste situații.

Boala Alzheimer și alte demențe afectează conducerea autoturismului

Boala Alzheimer și alte forme de demență afectează o varietate de regiuni diferite ale creierului, inclusiv toți cei patru lobi ai creierului. Din acest motiv, persoanele care suferă de boala Alzheimer prezintă adesea tulburări de vedere, auditive, de atenție și de luare a deciziilor. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu Alzheimer trebuie să înceteze să conducă. Depinde atât de gravitatea generală a bolii, cât și de abilitățile cognitive specifice care sunt afectate.

Boala Alzheimer debutează în mod silențios, cu o acumulare de plăci și încurcături în creier, dar fără niciun simptom. Atunci când boala începe să afecteze gândirea și memoria, dar funcțiile sunt normale, s-a ajuns la stadiul de afectare cognitivă ușoară. Când funcția este afectată, se ajunge la stadiul de demență. Atunci când doar una sau două activități complicate sunt afectate (cum ar fi plata facturilor), Alzheimer se află în stadiul de demență foarte ușoară.