Căprioarele din Nara, simbolul sacru al Japoniei. De ce interacțiunea cu ele poate fi imprevizilă pentru turiști

Fostă capitală a Japoniei, pitoreasca prefectură Nara găzduiește numeroase temple incluse în patrimoniul mondial și comori naționale, exemple atemporale ale măiestriei japoneze, care se armonizează perfect cu natura din jur. Orașul este renumit și pentru căprioarele sale, care cutreieră libere parcurile și străzile, adăugând o notă de farmec și liniște experienței vizitatorilor. Aici, turiștii se pot opri pentru a respira adânc, a se relaxa și a se conecta la ritmul lent și armonios al „timpului Nara”. Explorarea bogăției culturale a orașului și a destinațiilor sale remarcabile, însoțită de întâlniri cu căprioarele locale, face fiecare vizită cu adevărat specială.

Căprioarele din Nara, mesageri ai zeilor și patrimoniu viu

De-a lungul istoriei, multe căprioare au dispărut din cauza vânătorii și dezvoltării, însă cele din Parcul Nara au fost protejate cu grijă de locuitori, fiind considerate „mesageri ai zeilor”, în legătură cu povestea fondării sanctuarului Kasugataisha. Această protecție a permis menținerea unei populații stabile, care continuă să fie un simbol cultural al regiunii și o atracție unică pentru vizitatori, reflectând legătura profundă dintre oameni și natură de-a lungul secolelor.

Analize genetice realizate de Universitatea Fukushima și alte instituții au arătat că căprioarele din jurul sanctuarului Kasugataisha s-au desprins probabil dintr-un grup ancestral în perioada Asuka (592–710) și au supraviețuit ca o linie genetică unică, fără interacțiuni cu alte populații de cerbi.

Sanctuarul Kasuga Taisha, inclus în Patrimoniul Mondial și fondat în 768, coincide aproximativ cu momentul în care aceste căprioare au devenit o linie distinctă, demonstrând că ele au fost protejate de oameni timp de peste 1.000 de ani și sunt considerate adevărate patrimoniu viu al culturii japoneze.

Tzancă Uraganu scoate ceasurile la vânzare. Două le-a dat deja pe zeci de mii de euro

AUR rămâne primul partid în intenția de vot, dar scade sub 40%. Ce se întâmplă cu PSD, PNl și USR. Sondaj INSCOP

Viața căprioarelor în Parcul Nara

În Parcul Nara există două tipuri de căprioare, cele care trăiesc pe terenurile plate și cele care se află în zonele deluroase. Ambele tipuri sunt animale sălbatice care se deplasează liber în cadrul parcului și își procură hrana din mediul natural. Alimentația lor de bază include iarbă, frunze, ghinde și alte plante care cresc în mod natural în parc, asigurându-le subzistența în armonie cu ecosistemul local.

Ziua unei căprioare începe la răsărit, când se deplasează de la „adăposturi” către locurile de hrănire, petrecând întreaga zi căutând hrană și revenind seara la locurile lor de odihnă. Biscuiții speciali pentru căprioare, făcuți din tărâțe de orez, sunt ușor digerabili și reprezintă singura hrană sigură pentru ele.

Sursă foto: characrosstheworld.com

Orice alt tip de aliment, precum dulciuri, pâine, legume sau resturi alimentare, le poate dăuna sănătății și poate provoca accidente. Vizitatorii trebuie să fie atenți deoarece căprioarele pot încerca să muște pungi de plastic, hărți, pliante sau alte obiecte aflate în mâinile oamenilor, de aceea este important să nu li se ofere altceva decât biscuiți speciali și să li se păstreze siguranța.

Protecția și conservarea căprioarelor din Nara

ROKUEN este o facilitate administrată de Fundația pentru Conservarea Căprioarelor din Nara, care protejează aproximativ 300 de căprioare, inclusiv pe cele bolnave sau rănite, având ca obiectiv crearea unui mediu în care oamenii și căprioarele să conviețuiască în armonie.

De asemenea, centrul oferă protecție căprioarelor însărcinate și sprijin pentru aproximativ 200 de mame, astfel încât acestea să aducă pe lume feti sănătoși în fiecare an. Mama și puiul rămân în ROKUEN până în jurul mijlocului lunii iulie, iar vizitatorii pot învăța despre ecologia și istoria căprioarelor prin diverse expoziții educative.

Precauții pentru vizitatorii Parcului Nara

Căprioarele femele nasc pui între lunile mai și iulie, iar apropierea de o mamă cu pui sau de un pui, chiar dacă mama nu este prezentă, nu este recomandată. Această măsură protejează atât vizitatorii, cât și animalele, evitând reacțiile agresive ale mamelor.

În perioada împerecherii, între septembrie și noiembrie, cerbii masculi pot deveni agresivi față de alte exemplare și față de oameni. Vizitatorii trebuie să fie atenți în special la cerbii aflați în apropierea femelelor și la momentul hrănirii cu biscuiți, pentru a preveni accidentele și conflictele, potrivit Asociației de Turism Nara.

Factori care influențează comportamentul agresiv al căprioarelor

În sezonul de împerechere, care atinge vârful în septembrie, cerbii masculi devin foarte teritoriali, iar schimbările hormonale îi fac mai agresivi față de posibile amenințări. Interacțiunile neatenționate ale turiștilor, mai ales cu hrană, pot declanșa reacții defensive, iar abuzurile, cum ar fi trasul de coarne sau tachinarea cu mâncare, perturbă încrederea delicată dintre oameni și animale.

Supraaglomerarea parcului și hrănirea necorespunzătoare intensifică stresul căprioarelor și le poate provoca agresivitate. Modificările tiparelor de hrănire, lipsa vizitatorilor sau provocările legate de biscuiții shika senbei cresc competiția între animale, iar incidentele sunt mai frecvente în zonele de hrănire, în special când turiștii manipulează greșit hrana sau nu recunosc semnele de avertizare, cum ar fi lovitul solului sau coborârea capului.