Frații Tate. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC Pe 19 decembrie 2024, Curtea de Apel București (CAB) a hotărât, în mod definitiv și irevocabil, să retrimită dosarul penal procurorilor DIICOT, în care frații Andrew și Tristan Tate sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol.
DIICOT nu dă explicații în cazul fraților Tate
În conformitate cu Legea 544/2001, publicația „Adevărul” a solicitat DIICOT informații despre decizia luată în urma hotărârii definitive a Curții de Apel București din 19 decembrie 2024, întrebând dacă va fi refăcut rechizitoriul și dacă se va relua cercetarea penală.
DIICOT nu a dorit să ofere informațiile publice solicitate, menționând că „informația excede Legii 544/2001. Pentru a putea fi pusă la dispoziția publicului, informația ce face obiectul cererii trebuie să existe deja în evidențele autorității publice, să nu facă parte din categoria informațiilor exceptate de la accesul cetățenilor și să aibă caracter determinat, adică să fie identificabilă în concret. Demersurile avute în vedere de o autoritate publică, luarea de măsuri sau justificarea unor decizii nu constituie informații de interes public”. În esență, procurorii nu au anunțat dacă intenționează să refacă rechizitoriul.
Judecătrii au întors dosarul la DIICOT
Judecătorii subliniază, în motivarea deciziei finale, problemele și neregulile identificate, care au dus la retrimiterea dosarului fraților Tate la DIICOT.
Andrew și Tristan Tate, cetățeni britanici și americani, împreună cu cele două tinere acuzate că le-ar fi fost complice (Alexandra-Luana Radu și Georgiana Manuela Naghel), au fost trimise în judecată de DIICOT pe 20 iunie 2023. Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, având ca scop racolarea, cazarea și exploatarea femeilor prin obligarea acestora de a crea materiale pornografice, destinate difuzării contra cost pe site-uri de specialitate.
Din aceste activități, inculpații ar fi obținut sume semnificative de bani. Potrivit procurorilor DIICOT, infracțiunea de trafic de persoane ar fi fost săvârșită atât pe teritoriul României, cât și în Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.
Prima neregulă observată de judecătorii CAB în cazul fraților Tate
Prima neregulă semnalată de judecătorii Curții de Apel București este că procurorii DIICOT nu au reușit să identifice în mod concret, clar și detaliat sumele obținute de Andrew și Tristan Tate din activitățile infracționale.
Judecătorul de cameră preliminară a făcut referire la probe care indică sume considerabile de bani în conturile Revolut ale inculpaților: 500.000 de lire, justificată prin termenii „Pimpin” și „Hussling”, și 4.100.000 de lire, explicată prin „Rev Only Fans”. Aceste sume ridică întrebări cu privire la proveniența lor și sugerează necesitatea confiscării speciale și extinse.
DIICOT: Nu s-a reținut ca inculpații ar fi obținut vreo sumă de bani individualizată în mod concret
Totuși, judecătorii subliniază în motivarea deciziei de retrimitere a dosarului la DIICOT, că „în rechizitoriu nu s-a reținut ca inculpații ar fi obținut vreo sumă de bani individualizată în mod concret. Or, tocmai aceasta este problema.
Procurorul ar fi trebuit să stabilească și să indice, cel puțin prin aproximație, astfel de sume. În cele mai multe situații nu pot fi stabilite în întregime sumele obținute de inculpați în urma traficării unei persoane. Cu toate acestea, procurorul este obligat să depună diligențe rezonabile pentru a stabili, cel puțin în parte, aceste sume.
Or, în opinia Curții, procurorul nu a manifestat vreun interes în a clarifica această chestiune (care după cum s-a arătat este legată de limitele judecății), mergând pe raționamentul (greșit însă) că nu este necesară lămurirea acestui element deoarece sumele vor fi confiscate extins. În plus, nu pot fi omise nici particularitățile prezentei cauze.
Astfel, spre deosebire de cauzele clasice de trafic de persoane, în prezenta cauză toate serviciile sexuale prestate au fost plătite online. Prin urmare s-a reţinut că stabilirea sumelor obținute de fiecare persoană vătămată aferente fiecărui cont de OnlyFans sau TikTok nu era deloc o sarcină dificilă dacă procurorul s-ar fi preocupat de acest lucru la momentul întocmirii rechizitoriului”.
Instanța nu poate fi obligată să identifice suma de la zero
Magistrații explică ulterior că, prin coroborarea declarațiilor victimelor (care au fost întrebate despre acest aspect și au detaliat sumele primite, unele menționând chiar că au primit bani prin Revolut), se putea estima aproximativ suma efectiv încasată de inculpați. Această sumă urmează să fie verificată în etapa de judecată; totuși, judecătorii subliniază că instanța nu poate fi obligată să identifice această sumă de la zero sau să o includă în cadrul confiscării extinse.
În ciuda afirmațiilor procurorului, judecătorii de la Curtea de Apel București au considerat că „este lesne de observat faptul că inculpaţii Andrew și Tristan Tate, până la acest moment procesul nu au făcut dovada câştigării vreunui venit licit, neexistând înregistrări oficiale pe teritoriul niciunui stat cu privire la acest lucru (aspect rezultat din schimbul de informaţii cu autorităţile din Marea Britanie şi SUA).
Frații Tate. Sursa: INQUAM Photos-Sabin Cirstoveanu.jpg
De asemenea, acest lucru rezultă şi din faptul că inculpaţii Andrew și Tristan Tate nu au plătit taxe şi impozite pe teritoriul niciun stat, obligaţie ce rezulta ex lege în situaţia obţinerii unui venit licit”.
Venituri obținute din activități pe TikTok și OnlyFans
În cadrul audierilor, una dintre victime a dezvăluit câte venituri obținea lunar din activitățile sale pe TikTok și OnlyFans: „Referitor la Only Fans, precizez că noi nu aveam acces la conturi, ci doar Luana Radu și Georgiana Naghel, iar acestea ne spuneau ce video să facem şi ce poze, iar ele le postau.
La finalul lunii, ne spuneau câţi bani am făcut pe Only Fans şi ne dădeau cash partea noastră. Pe TikTok, câştigam aproximativ 5000 euro în fiecare lună, iar pe Only Fans, partea mea era aproximativ 300-400 de euro, restul banilor nu ştiu câţi erau cu adevărat... Am stat în casa fraţilor Tate de la data de 28 octombrie 2021 si până la data de 27 februarie 2022... Câştigam în fiecare lună aproximativ 5000 de euro, însă primeam suma aproximativ 1500 de euro pe care o foloseam pentru a cumpăra haine pe care să le folosesc tot pentru a produce bani”.
A doua neregulă în cazul fraților Tate
A doua neregulă identificată de judecători în rechizitoriu constă în faptul că procurorul de caz nu a detaliat în mod concret infracțiunile săvârșite de Luana Radu și Georgiana Naghel.
„În opinia Curții, ceea ce se poate observa de către orice persoană din lecturarea rechizitoriului este că atenția procurorului se îndreaptă aproape exclusiv asupra inculpaților Andrew și Tristan Tate, referirile la inculpatele Luana Radu și Georgiana Naghel apărând cu titlu incidental. Procurorul este obligat să realizeze o prezentare a situației de fapt în ceea ce îi privește pe toți inculpații pentru care se dispune trimiterea în judecată, inclusiv cu privire la cei care consideră că au o contribuție secundară.
Or, în cazul inculpatelor Luana Radu și Georgiana Naghel o astfel de descriere lipsește în contextul în care în toate declarațiile victimelor acestea apar mai degrabă ca niște "actori secundari", neexistând o cursivitate în prezentarea activității lor infracționale. Prin urmare, s-a precizat că urmare a constatării neregularității rechizitoriului, procurorul va trebui să prezinte ce au făcut în concret ambele inculpate, prin raportare la fiecare persoană vătămată”, spun în motivare judecătorii de la Curtea de Apel București.
A treia neregulă identificată de CAB: Încălcarea dreptului lui Andrew Tate la apărare
În cele din urmă, a treia neregulă identificată de magistrații Curții de Apel București se referă la încălcarea dreptului lui Andrew Tate la apărare, în legătură cu modul în care a fost informat despre acuzația de trafic de persoane. Astfel, Andrew Tate a susținut că a avut la dispoziție doar o zi și jumătate pentru a analiza un volum foarte mare de documente probatorii.
Discuțiile furnizate de o persoană vătămată au fost traduse pe 20 martie 2022 și 11 aprilie 2022, datele la care au fost întocmite procesele verbale.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Astfel, cei doi procurori care au redactat rechizitoriul au avut nevoie de două luni și trei săptămâni, respectiv două luni, pentru a analiza aceste conversații și a concluziona că există o suspiciune rezonabilă că Andrew Tate ar fi comis fapta. În aceste condiții, s-a considerat că nu se poate susține că Andrew Tate, care nu cunoaște limba română, ar fi avut capacitatea de a studia întregul material probatoriu într-un interval de doar o zi și jumătate.
Analiza dosarului, două luni pentru procurori - o zi jumătate pentru Andrew Tate
Acest interval ar fi inclus și timpul necesar pentru formularea cererii de consultare a dosarului, parcurgerea întregului circuit administrativ până la ajungerea cererii la procuror, precum și perioada necesară pentru ca materialul probatoriu scanat sau copiat să ajungă în posesia lui Andrew Tate.
„Practic, inculpatul și apărătorii săi nu au avut o posibilitate reală să cunoască materialul probatoriu care a stat la baza trimiterii în judecată. În vechiul Cod de Procedură Penală era reglementată instituția prezentării materialului de urmărire penală, inculpatului fiindu-i adus la cunoștință întreg materialul probatoriu înainte de trimiterea în judecată.
Legiuitorul a dorit să instituie un standard de protecție superior, permițându-i inculpatului să consulte dosarul de urmărire penală pe tot parcursul urmăririi penale (cu excepția situațiilor în care procurorul restricționează acest drept). Maniera în care a procedat procurorul a generat însă un standard de protecție inferior vechii reglementări, lucru în contracție cu voința legiuitorului.
S-a putut concluziona că procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Andrew Tate pentru traficul de persoane în ceea ce o privește pe persoana vătămată C.B. deși era conștient (raportat la modalitatea concretă de instrumentare) că acesta și apărătorii săi nu au posibilitatea fizică de a studia materialul probator”, transmit judecătorii Curții de Apel București.
Recomandările noastre
