Pentru realizarea acestei aplicații care ar fi trebuit să arate pentru fiecare localitate traseul pe care urma să vină o viitura astfel încât să fie prevenite dezastrele au fost cheltuite 47 de milioane de euro. Din păcate această aplicație minune nu a funcționat deoarece în contractul de 47 de milioane de euro nu a fost prevăzută și mentenanța.

Proiectul, în valoare de 47 de milioane de euro, șomează în loc să salveze vieți

Inaugurată pe 10 aprilie 2014 de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) şi denumită Harta de Hazard pentru Inundații de către Apele Române aplicaţia consta într-o serie de hărți electronice postată pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ care astăzi nu mai este accesibil.

Cu ajutorul acestei aplicații, fiecare primar, administratori de la drumuri, persoane fizice, puteau afla dacă localitatea, casa sau depozitul său sunt în pericol să fie inundate de o eventuală viitură. Aplicația putea şi estima cât de mare va fi dezastrul prin trepte de pericol pentru fiecare zonă de lângă o apă curgătoare și nu numai.

”În cazul avertizărilor de săptămâna aceasta, cu această aplicație a Hărților de Hazard pentru Inundație, fiecare primar trebuia să facă diguri suplimentare în zone cu cel mai mare pericol din localitatea să, dacă prin comuna să trecea un râu, pârâu care făcea parte dintr-un bazin hidrografic cu avertisment de inundație”, a explicat, pentru playtech.ro, un reprezentant al Apelor Române din zona Moldovei.

Aplicaţia anti-inundaţii nu a fost luată în serios niciodată

Din păcate, aplicația, care a fost inaugurată pe pe 10 aprilie 2014 de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), a fost un eșec încă din prima lună de la lansare.

„Adevărul este că această aplicație nu a fost luată în calcul niciodată de noi, la Apele Române. Trebuia să ne indice unde să facem investiții în îndiguire, lucrări care să apere mulți ani o zonă și îndiguiri suplimentare în cazuri de excepție, este vorba de saci de nisip, movile de pământ și multe altele. Însă, informațiile acestei aplicații erau așa de generale și uneori nu se potriveau cu cele de la fața locului, încât aici în zona Siret-Prut nu le-am luat niciodată în calcul”, a concluzionat reprezentantul Apelor Române.