Social
Situația burselor școlare din România: Prioritate pentru elevii vulnerabili și încurajarea performanței
Stdenți. Sursa foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
Un studiu recent, comandat de Ministerul Educației și realizat de Institutul de Științe ale Educației în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, evidențiază rolul semnificativ al burselor școlare în sprijinirea participării elevilor la educație și în combaterea abandonului școlar.
Conform cercetării, majoritatea burselor acordate în anul școlar 2023–2024 au fost de merit și sociale, acestea din urmă fiind accesate de cel mai mare număr de elevi.
Bursele școlare în România: Prioritate pentru elevii
În martie 2024, aproximativ 1,37 milioane de burse au fost distribuite în învățământul preuniversitar, dintr-un total de 2,26 milioane de elevi. Peste 95% din burse au fost alocate pentru sprijin social și recompensarea performanței.
Dintre acestea, bursele sociale au fost cele mai frecvent acordate, ajungând la peste 762.000 de elevi (55,6%), în timp ce bursele de merit au fost primite de peste 522.000 de elevi (40%).
Bursele tehnologice, cele de excelență olimpică și cele destinate mamelor minore au acoperit segmente mai restrânse din populația școlară. În luna ianuarie a anului 2025, suma totală a burselor a trecut de 1,4 milioane, iar bursa socială a rămas principală, reprezentând 60% din totalul de beneficiari.
Profilul beneficiarilor
Cercetarea, desfășurată în 510 școli reprezentative din România, a colectat opiniile a aproape 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, peste 1.300 de cadre didactice și 350 de directori.
Rezultatele indică faptul că în jur de 70% dintre studenții chestionați au obținut cel puțin o bursă în anul școlar examinat. În clasele cu un grad ridicat de vulnerabilitate, elevii au posibilitatea de a beneficia de multiple burse în același timp.
Bursele de merit au fost acordate în mod frecvent elevilor din zonele urbane și celor care provind din familii fără probleme financiare.. De exemplu, 93% dintre copiii ai căror părinți au studii superioare au primit burse de merit, comparativ cu 35% dintre cei proveniți din medii vulnerabile.
Bursele mot motiva elevii. Sursă foto: Arhiva EVZ
În schimb, bursele sociale au fost răspândite în toate școlile rurale participante la studiu și corelate cu un nivel redus de educație al părinților – 89% dintre elevii eligibili aveau părinți fără studii superioare.
Bursele sunt baza performanței dar și a sprijinului social
Bursa de reziliență a fost oferită în special elevilor cu medii între 7,00 și 8,50, fiind concentrată mai ales în învățământul profesional. Cu peste 170.000 de beneficiari (12% din total), această bursă a fost percepută ca o extensie a celei de merit, însă unii participanți la studiu au criticat pragul relativ scăzut, sugerând că ar putea descuraja excelența școlară.
Potrivit rezultatelor, banii obținuți prin burse au fost folosiți în principal pentru nevoi esențiale: haine, rechizite și alimente. În zonele rurale, bursele au fost adesea gestionate de familie și au servit drept sprijin economic general, în timp ce în mediul urban decizia privind cheltuirea banilor a revenit mai des elevilor.
Elevii din zonele rurale au utilizat banii în special pentru materiale educaționale și îmbrăcăminte, iar cei din urban au orientat sumele mai frecvent către meditații, produse de igienă sau activități recreative.
Ce mai arată studiul
Studiul indică un impact pozitiv semnificativ: 99,7% dintre elevi consideră că bursa i-a ajutat, iar două treimi dintre aceștia afirmă că și-au îmbunătățit performanțele școlare. Părinții au remarcat în special o creștere a motivației pentru învățare, în special în rândul liceenilor, iar cadrele didactice au semnalat reducerea absenteismului și creșterea frecvenței la ore.
Cu toate acestea, anumite voci dintre profesori au evidențiat și efecte mai puțin favorabile: presiunea sporită asupra elevilor pentru a obține note ridicate și o concentrare excesivă pe obținerea bursei, în defavoarea adevăratului proces de învățare. În unele cazuri, părinții au aplicat presiuni nejustificate asupra copiilor, ceea ce a dus la stres și lipsa de motivare.
Bursele elevilor. Sursa foto: Arhiva EVZ
Majoritatea participanților (peste 70% din toate categoriile) au susținut menținerea acestui prag. Totuși, aproximativ 20% dintre respondenți – în special din rândul părinților din mediul urban și al profesorilor cu experiență – consideră că pragul este prea permisiv și poate afecta echitatea în sistem.
Acceptarea este mai ridicată în școlile profesionale și în zonele rurale, unde bursa este percepută mai degrabă ca un mijloc de sprijin social decât ca un stimulent pentru performanță.
Recomandări și direcții de îmbunătățire
În urma analizei, respondenții au formulat mai multe sugestii pentru eficientizarea sistemului de burse:
- Clarificarea rolului bursei de reziliență – între sprijin social și recompensarea efortului;
- Simplificarea procesului administrativ, prin standardizarea cerințelor și extinderea termenelor de depunere a dosarelor;
- Crearea unor platforme digitale pentru gestionarea burselor;
- Revizuirea responsabilităților administrative, cu accent pe implicarea autorităților locale în gestionarea burselor sociale;
- Asigurarea resurselor necesare – inclusiv specialiști în domeniul juridic, financiar sau social – pentru o implementare eficientă.
Acest studiu oferă o imagine clară asupra impactului burselor școlare în România și subliniază importanța unor politici echitabile și adaptate diversității socio-economice a elevilor, se mai arată în studiul realizat la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării.
