euro / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Bugetul UE, împărțit la sânge. Comisia Europeană a lansat oficial miercuri procesul de negociere pentru bugetul Uniunii Europene aferent perioadei 2028–2034, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro.
Acesta promite să reflecte noile realități economice, geopolitice și climatice, dar deja generează controverse și opoziție din partea unor guverne și eurodeputați.
Bugetul UE, împărțit la sânge
Bugetul este gândit ca un instrument de transformare strategică pentru blocul comunitar, cu accent sporit pe competitivitate economică, securitate și tehnologii emergente. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a descris drept „mai inteligent, mai ambițios și adaptat viitorului”.
Ursula von der Leyen. Sursa foto: Facebook/ursula von der Leyen
Ponderea sa în PIB-ul combinat al statelor membre ar urma să crească la 1,26%, față de 1,13% în bugetul actual. Totodată, executivul european vrea să diversifice sursele de finanțare, propunând taxe directe pe mari companii, deșeuri electronice și produse din tutun.
Unul dintre cele mai discutate puncte ale propunerii este reducerea alocărilor tradiționale pentru agricultură. Noua formulă prevede cel puțin 300 de miliarde de euro pentru agricultură – cu aproape 90 de miliarde mai puțin decât în ciclul precedent. În plus, aceste fonduri vor fi gestionate împreună cu alte politici regionale, ceea ce stârnește îngrijorări privind vizibilitatea și predictibilitatea sprijinului agricol.
Nici biodiversitatea nu iese mai bine. În loc de alocări clare, protecția naturii va fi integrată într-un capitol general dedicat mediului și climei, ceea ce, potrivit unor ONG-uri, riscă să dilueze sprijinul concret pentru conservarea speciilor și ecosistemelor.
Creșteri notabile: apărarea, digitalul și cercetarea
Comisia vizează o creștere substanțială a investițiilor în apărare și tehnologie. Bugetul propus pentru apărare și spațiu este de 131 miliarde de euro – de cinci ori mai mult decât în prezent. De asemenea, fondurile destinate digitalizării ar urma să ajungă la aproape 55 de miliarde de euro.
fonduri europene / surse foto: dreamstime.com
Programul Orizont Europa, destinat cercetării și inovării, ar urma să se dubleze până la 175 de miliarde de euro. Erasmus+, programul-fanion pentru mobilitatea academică, va primi o creștere de 50%, ajungând la peste 40 de miliarde.
Estul Europei și Ucraina, beneficiari ai reconfigurării geopolitice
Țările din estul UE și Ucraina par a fi printre principalele beneficiare ale noului cadru bugetar. Regiunile de frontieră cu Rusia, Belarus și Ucraina vor primi fonduri suplimentare pentru securitate și dezvoltare economică, iar Ucraina este vizată de un sprijin de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucție și integrare.
Bugetul prevede o creștere de cinci ori a finanțării pentru infrastructura energetică, de la 6 la 30 de miliarde de euro, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Obiectivul este clar: modernizarea rețelelor pentru a reduce prețurile și a întări competitivitatea în fața SUA și Chinei.
Comisia vrea să aloce aproape 18 miliarde de euro pentru mobilitatea militară – o creștere față de prezent, dar sub nevoile estimate de experți, care vorbesc de sume între 75 și 100 de miliarde.
În plus, politica de coeziune, care sprijină regiunile mai puțin dezvoltate ale UE, își pierde statutul de pilon bugetar separat. Noua abordare, bazată pe „planuri de parteneriat naționale și regionale”, ridică temeri că guvernele centrale vor avea control excesiv asupra alocării fondurilor, ceea ce ar putea afecta echilibrul teritorial și transparența.
Reacții mixte: entuziasm, scepticism și opoziție
Reacțiile la propunerea Comisiei nu au întârziat. Unele capitale europene, precum Parisul, au salutat viziunea ambițioasă. Ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, a subliniat nevoia de a sprijini suveranitatea tehnologică și fermierii europeni.
În schimb, alte guverne, precum cel olandez sau suedez, și-au exprimat îngrijorarea privind dimensiunea bugetului și riscul ca fondurile să ajungă la regimuri care nu respectă valorile democratice. Premierul ungar Viktor Orbán a respins categoric planul, acuzând Comisia că folosește banii europenilor pentru a finanța Ucraina.
Europarlamentarii critică la rândul lor lipsa de claritate privind ajustarea la inflație și reducerea sprijinului pentru priorități tradiționale. Mai multe voci cer renegocierea propunerii pentru a reflecta mai fidel nevoile actuale ale Uniunii.
Negocierile oficiale vor dura aproximativ doi ani și vor necesita unanimitatea celor 27 de state membre, precum și acordul Parlamentului European.
