„Cred că trebuie să lucrăm la instrumentele de echilibrare sectorială sau integrată”, a spus Adrian Câciu joi, 16 decembrie, comentând dezechilibrele economice cu care se confruntă România și care afectează dezvoltarea capitalului românesc și mediul de afaceri din țară. Noul Guvern trebuie să echilibreze toate discrepanțele majore pe indicatorii macroeconomici.

Ministrul Finanțelor a vorbit joi, la evenimentul „Forumul Capitalului Românesc”, organizat la Palatul Parlamentului, despre situația economică dezechilibrată a României și nevoia de sprijinire a pieței interne. Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale țării noastre este că s-a generat o economie de consum necapitalizată, potrivit lui Adrian Câciu.

Ministrul Finanțelor: România nu este „Tigrul Europei”

Noul ministru de la Finanțe s-a îndepărtat mult de poziția lui Florin Cîțu, care susținea că economia țării este pe drumul cel bun. „Nu fac parte dintre cei care sunt foarte avântaţi în a spune că România este Tigrul Europei, la acest moment sau că România şi-a revenit din redresare. (...) Avem de multe ori tendinţa să nu ne uităm şi pe indicatorii microeconomici sau sectoriali să vedem decalajele de echilibru dintre factori de producţie componenţi ai oricărui business. Eu cred că unde trebuie să lucrăm este la instrumentele de echilibrare sectorială sau integrată sau parteneriatul acesta dintre noi trebuie să ducă la o legiferare mai favorizantă dezvoltării capitalului românesc, mediului de afaceri românesc.

„Un ochi râde, unul plânge atunci când faci bugetul”

În acest moment, când construim bugetul, suntem între zona de apetit de a intra în economie cu stimuli economici direct sau indirect către sistemul privat, de a intra în zona de infrastructură publică cu stimuli de natură investiţională, de a echilibra puţin din pierderile sociale. Un ochi râde, unul plânge atunci când faci bugetul, pentru că deja presa este cu noi şi reclamă faptul că nu sunt reglaje foarte puternice pe zona socială. Nu sunt pentru că, deocamdată, producătorul de valoare adăugată care poate ţine în spate toată ţara nu este într-o zonă de stabilitate.

Din punctul meu de vedere, uitându-mă pe cifrele macro, avem mult de reparat pentru a ajunge în zona de stabilitate. Suntem victimele propriilor noastre politici. Cel mai important dezechilibru este că am generat o economie de consum, foarte vulnerabilă, necapitalizată şi acolo unde insulele de procesare şi export au început să răsară, nu ştiu dacă statul a fost întotdeauna partenerul corect, ajutându-le să se dezvolte şi să creeze bunăstare pe orizontală şi pe verticală. Statul a dezvoltat statistic companii. Aş prefera să nu mai discutăm economie din perspectivă statistică, ci din perspectivă reală”, a declarat Adrian Câciu.

Ce se întâmplă cu concurența „neloială” de pe piață

Concurența românească a fost distrusă, de-a lungul timpului. Ministrul Finanțelor a precizat că firmele neoneste, care dau naștere unei competiții neloiale pe piața internă, ar trebui să se retragă din zona finanțării.

„Una dintre măsuri este aceea de a coborî plafonul la microîntreprinderi. Pe unii îi deranjează, pe unii nu. Impozitul la microîntreprinderi durează deja din 2017, iar cifra de afaceri medie în această zonă era de 56.000 de euro. Aveam doar o mie de companii din 670.000 care depăşesc 500.000 de euro. Anul acesta, numai din bugetul de stat, 92 de miliarde de lei reprezintă investiţiile, deci 20 de miliarde de euro, groso modo, se duc către investiţiile publice. Trebuie să ieşim din zona de finanţare a mediului de afaceri neonest şi mai ales a celui care creează distorsiuni şi competiţie neloială prin modul de comportament şi conduita comercială sau fiscală”, a mai spus Adrian Câciu.

Taxa de solidaritate - o opțiune pentru România?

Cu privire la impunerea taxei de solidaritate, măsură propusă anterior și de parlamentarii UDMR pe modelul ungar, ministrul Finanțelor a spus că un astfel de demers este „exclus”.

„Trebuie să ne uităm mai întâi cum este aplicat regimul nostru fiscal. Există o carenţă structurală a economiei româneşti care se numeşte capitalul negativ din economie. În general e vorba despre micile companii care din diverse motive au ajuns în zona de capital negativ la nivel total agregat de 380 de milioane de lei, iar nimeni nu face nimic cu acest capital negativ. Trebuie să ajutăm acele companii cu capital negativ care merită salvate, dar într-o conduită care să nu mai încurce economia. Împreună cu dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.) vom face un parteneriat, o să creez un Colegiu consultativ la nivelul Ministerului Finanţelor. Plecăm de ideea următoare: casa noastră este şubredă pentru că nu are fundaţie de beton. Noi degeaba ne dorim o vilă când încă această colibă a noastră poate fi luată de orice viitură. Într-o ţară care îşi permite an de an să aibă 11% evaziune fiscală sau economie informală de 27% repetitiv, nu conjuctural, nu facem altceva decât să mergem spre mediul de afaceri şi spunem „Mai dă-mi o taxă”. Nu asta trebuie să fie abordarea”, s-a exprimat ministrul Finanțelor.

Mediul de afaceri românesc are prioritate în construcția bugetului 

Bugetul pentru anul 2022 se realizează astfel încât mediul de afaceri să aibă parte de un instrument de predictibilitate, „un instrument de plan de business pentru ce înseamnă investiţiile publice, un instrument de bugetare de business pentru stimulii economici care pot veni”, potrivit lui Adrian Câciu.

„O să fie foarte multe programe cu garanţii de stat. Nu suntem într-o situaţie foarte roz. Zona capitalului este într-una de suferinţă, din punctul meu de vedere. Din punct de vedere la economistului din mine, spun că investiţiile nu rezolvă întotdeauna problemele structurale ale unui business. Eu văd în completarea investiţiilor o abordare sectoriale a problemelor cu care ne confruntăm. Statul stă de ani de zile cu banii la uşă - fonduri europene. Statul s-a comportat întotdeauna ca un spectator. Nu consider că aceasta este calea corectă a actorului statal în raport cu mediul economic. Trebuie să fim parteneri”, a mai adăugat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, la forumul organizat la Palatul Parlamentului.