Budapesta își continuă proiectul. Dan Dungaciu: „Este oficial deja că președintele Ungariei este președintele tuturor maghiarilor”

În contextul reuniunii diplomației românești găzduite de Palatul Cotroceni, jurnalistul Dan Andronic și invitatul său, politologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu, au realizat o analiză a modului în care au evoluat pe plan extern țara noastră și Ungaria în ultimele decenii.

Invitat în cadrul unei noi ediții a podcastului difuzat pe canalul YouTube Hai România, Dan Dungaciu a făcut o analiză comparativă a performanțelor diplomației românești și a celei maghiare.

Punctul de plecare l-a reprezentat afirmația prim-ministrului maghiar Josef Antall, din 1990, când acesta s-a declarat „premierul a 15 milioane de unguri”. O aluzie directă la maghiarii din țările vecine. Reacția țării noastre a fost promptă. „România a făcut un protest foarte dur. «Cum îți permiți tu să spui că ești premier peste ungurii care nu trăiesc în Ungaria.» Iar partea maghiară a făcut pași înapoi și și-a cerut scuze. (…) Imaginați-vă astăzi că Budapesta ar mai face un pas înapoi în fața unei reacții a Bucureștiului. În primul rând că reacția Bucureștiului nu există”, a subliniat Dan Dungaciu.

Invitatul lui Dan Andronic a explicat însă că abordarea lui Antall a fost reluată în forță în ultimii ani. „Este oficial deja că președintele Ungariei este președintele tuturor maghiarilor. Că premierul Ungariei este premierul tuturor maghiarilor. Este o diferență de poziționare, care îți măsoară la nivel regional performanța diplomației. Ungaria este un exemplu, de multe ori, de diplomație aproape isterică. Dar este șocant cum a reușit să reziste această diplomație. Cum au reușit ungurii să reziste peste regimuri și la Înalte Porți, inclusiv la Washington”, a specificat profesorul.

Irina Fodor, detalii din culisele noului sezon Chefi la cuțite: Cu unul, am fost ca șoarecele și pisica

Doi compuși din cannabis, utili în boala hepatică ce afectează o treime dintre adulți. „Baterie de rezervă pentru ficat”

Misiune oficială la Washington

În acest context, Dan Andronic a menționat un episod relevant din istoria diplomației maghiare, care datează din 1949. „Erau deja sub ocupație sovietică, dar prim-viceprim-ministrul guvernului Ungariei a fost trimis în mod dedicat la Washington. A plecat oficial ca să unifice și organizeze diaspora maghiară. Din acel moment, ei s-au concentrat foarte mult pe diaspora. De aceea au avut, de fiecare dată, un lobby extraordinar la Washington. Pentru că au luat-o ca pe o misiune istorică. Pentru ei faptul că erau comuniști nu avea nicio legătură cu viitorul – erau în primul rând maghiari”, a explicat jurnalistul.

Este un aspect specific pentru politica externă a Ungariei. Care a sprijinit diaspora maghiară să acceadă în universități americane, în centre de cercetare și în instituții. Dar și să „propage viziunea Ungariei despre regiune și despre România, cu atâta intensitate și forță. Tom Lantos (congressman american de origine maghiară - n.r.) a fost expresia maximală a acestui proiect. Fac o paranteză – România a fost în stare în 30 de ani să dea un congressman?”, a punctat Dan Dungaciu.

O diferență de anvergură

Profesorul a menționat în acest sens și celebra versiune maghiară a „Istoriei Transilvaniei”. Lucrarea, editată înainte de 1989 în trei limbi străine, a beneficiat de o promovare internațională largă. „Iar România, la Centenar, nu a fost în stare să traducă în limbile străine «Istoria Transilvaniei» scrisă de noi. Ca să vedeți care este diferența de anvergură”, a subliniat Dan Dungaciu.

În opinia sa, secretul din spatele proiectului Ungariei, constă în adeziunea diasporei la maghiaritate. „Oamenii au fost ținuți în jurul statului ungar în numele unui proiect. Și au stat împreună și când se vorbea despre Ungaria în anii 90. Țin minte că am participat la multe conferințe în spațiul vest-european și în America și, de fiecare dată când se vorbea de minorități, se vorbea de Ungaria. De fiecare dată. Era inevitabil”, a explicat Dan Dungaciu.

Potrivit acestuia, România a ratat șansa de a replica un astfel de proiect după 1990. „Pentru că am mers pe o altă linie. Dar, în afară de asta, nu am mai construit nimic”, a conchis politologul.

Întregul podcast cu profesorul Dan Dungaciu poate fi urmărit aici.