Prima ședință la ICR. Cum se dorește resetarea standardele diplomației culturale românești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a declanșat, previzibil, o serie de speculații în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a implementa un management eficient. Mai ales din cauza atacurilor USR cu acuzații dovedite ca fiind false.

Însă, departe de „tensiunile în culise” vehiculate de unele voci, prima ședință cu directorii reprezentanțelor din străinătate a arătat o realitate complet opusă: un proces de reformă structurală asumat, care forțează ieșirea instituției din inerția birocratică ce a marcat-o istoric.

În condițiile în care ICR gestionează 18 filiale în străinătate, în cele mai importante capitale ale lumii, bugetul de aproximativ 50 de milioane de euro, trebuie gestionat cu atenție. Mai ales că rămân doar 15 milioane de euro pentru activități culturale, restul fiind pentru salarii și cheltuieli administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase.

O schimbare de paradigmă la ICR

De aceea, la prima întâlnire cu toți directorii de filiale, s-a remarcat o schimbare. În timp ce atenția publică a fost captată de scenarii speculative, noul management al ICR a ales o strategie a acțiunii pragmatice. Realitatea din teren indică o tranziție clară către un model de guvernanță corporativă, adaptat sectorului public.

Rusia masează trupe și va putea ataca NATO în 2029. Punctul slab al Alianței, expus

„În noiembrie va fi prea târziu”. Planul secret al lui Zelenski pentru a-l forța pe Putin la negocieri

Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene.

Unul din participanți, directorul unei filiale ICR a marcat prima schimbare de discurs: “Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”.

Expoziția „Brâncuși. Sindromul” se deschide publicului din 12 iunie, la MNAR, cu sprijinul ICR. sursa: Facebook

Dialogul direct: Sfârșitul izolării instituționale

Prima măsură concretă care a infirmat zvonurile despre o „conducere distantă” a fost instituționalizarea sesiunilor lunare de comunicare prin videoconferință. Această premieră administrativă elimină izolarea în care operau filialele din străinătate, oferind directorilor din teritoriu un canal de dialog predictibil cu nucleul central.

Este, în esență, trecerea de la un sistem opac, bazat pe raportări formale, la unul transparent și dinamic.

Participanții la prima întâlnire de lucru cu conducerea ICR au confirmat o schimbare radicală de ton de care vorbeam. Unul dintre directorii de institute din rețeaua externă, sub rezerva anonimatului, a declarat EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți.”

Auditul, nu controlul

O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă.

Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară.

Expoziția „Brâncuși. Sindromul” se deschide din 12 iunie, la MNAR, cu sprijinul ICR. sursa: Facebook

Resurse și susținere pentru Corpul Diplomatic Cultural

Managementul a identificat corect deficitul cronic de personal ca fiind principalul blocaj în calea performanței externe. Promisiunea completării schemelor cu referenți calificați reprezintă un semnal puternic de sprijin pentru echipele din teren, reducând presiunea operațională.

Mai mult, prin asumarea publică a demersurilor pentru securizarea bugetului, conducerea ICR se poziționează ca un scut protector al diplomaților culturali, transformând prioritățile de finanțare în argumente tehnice solide în fața factorilor decizionali.

O cultură a rezultatelor, dincolo de rezistențe

Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției.

Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.