Șeful CNAS, despre banii pierduți în sănătate: Consultații și internări fictive, pacienți morți apăreau în sistem

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat că sistemul de sănătate se confruntă atât cu fraude propriu-zise, cât și cu mecanisme de finanțare care duc la folosirea ineficientă a banilor. Printre neregulile descoperite în urma controalelor se numără consultații și investigații raportate pentru persoane care decedaseră deja, dar și internări fictive ale unor pacienți care nu se aflau în spital.

Horațiu Moldovan: Există două tipuri de cheltuieli nejustificate

Horațiu Moldovan a explicat că banii cheltuiți nejustificat în sistemul de sănătate provin, în principal, din două surse: fraude și mecanisme de finanțare care nu sunt suficient de eficiente.

„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10%, ce ar însemna 10%. Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS.

În cazul spitalelor, Moldovan a indicat drept una dintre probleme mecanismul cunoscut sub denumirea de „influențe salariale”. Acesta a fost introdus pentru a acoperi majorările salariale din sistemul sanitar, însă șeful CNAS consideră că aceste costuri ar trebui integrate în tariful pe caz ponderat.

În opinia sa, actualul sistem face ca serviciile medicale furnizate de spitalele publice și private să fie decontate la valori care nu reflectă costurile reale, diferența fiind acoperită prin mecanisme suplimentare de finanțare.

„Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a spus Moldovan.

Horațiu Moldovan. Sursa foto: Facebook

Șeful CNAS: Influențele salariale au ajuns să depășească finanțarea serviciilor

Potrivit președintelui CNAS, mecanismul creat inițial pentru a acoperi creșterile salariale a ajuns să aibă o dimensiune comparabilă cu finanțarea propriu-zisă a serviciilor spitalicești și chiar să o depășească.

„S-a dorit a fi un petic, dar peticul acela a început să devină, sau a devenit regula, în sensul în care avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a explicat Horațiu Moldovan.

El consideră că acest mod de finanțare poate menține structuri care nu mai corespund în totalitate nevoilor actuale ale populației, deoarece banii sunt legați și de numărul de angajați existenți într-un spital, nu doar de activitatea medicală efectiv realizată.

„Acest tip de cheltuieli reprezintă o cheltuială pasivă, nu pentru activitatea spitalului, ci doar pentru că există un anumit număr de angajați într-un anumit spital, chiar dacă activitatea lor nu se regăsește în serviciile pe care spitalul public le face”, a afirmat președintele CNAS.

Internări fictive și servicii raportate pentru pacienți care nu erau în spital

Controalele efectuate de casele de asigurări de sănătate au scos la iveală și situații în care serviciile medicale erau raportate fără ca acestea să fi fost efectiv acordate pacienților.

„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat Moldovan.

În astfel de cazuri, unitățile medicale pot încasa bani pentru servicii care nu au fost prestate sau pot raporta un număr mai mare de servicii decât cele efectuate în realitate.

Spital. Sursă foto: Pixabay

„Sunt două variante. Spitalul încasează mai mulți bani decât ceea ce a prestat ca servicii și cealaltă situație în care atât spitalele, dar nu numai spitalele, și pe zona de cabinete medicale, efectiv încasează bani în lipsa pacientului”, a spus șeful CNAS.

Moldovan a precizat că autoritățile au identificat mai multe metode prin care sistemul poate fi fraudat, însă nu intenționează să prezinte public toate mecanismele descoperite. Unul dintre motive este riscul ca aceste informații să poată fi folosite ulterior de alte persoane pentru a evita controalele. În același timp, unele dintre verificări sunt realizate împreună cu instituțiile abilitate.

Pacienți programați pentru consultații după ce muriseră

Președintele CNAS a oferit și un exemplu concret privind modul în care unele servicii medicale ajungeau să fie raportate în sistem.

În anumite unități medicale, pacienți aflați în situații vulnerabile erau programați în mod repetat pentru consultații și investigații. Datele privind următoarea programare și serviciile care urmau să fie efectuate erau introduse în softul intern al cabinetului sau al policlinicii.

Ulterior, la data stabilită în sistem, consultațiile și investigațiile erau raportate automat către sistemul de asigurări de sănătate.

„În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație, aveau în softul intern al cabinetului respectiv, al policlinicii respective, trecută data următoarei investigații, următoarei consultații, împreună cu lista aferentă de investigații pe care urma să le facă și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat Moldovan.

Neregula a fost descoperită după ce, în cazul unora dintre pacienți, nu fusese verificat dacă aceștia mai erau în viață.

„De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus președintele CNAS.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că persoane decedate apăreau în continuare în evidențele sistemului ca beneficiari ai unor servicii medicale, Moldovan a confirmat: „Exact, acesta este doar un exemplu”.

Șeful CNAS critică și sistemul de compensare a medicamentelor

Dincolo de fraude, Horațiu Moldovan consideră că există și mecanisme de finanțare care trebuie schimbate pentru ca banii din sistemul de sănătate să fie folosiți mai eficient.

Unul dintre exemplele oferite este modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor și procesul prin care acestea sunt incluse pe listele de medicamente compensate și gratuite.

„În România avem un sistem foarte păgubos de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista medicamentelor compensate și gratuite”, a declarat Moldovan.

Potrivit explicațiilor sale, Ministerul Sănătății stabilește prețurile medicamentelor, în timp ce Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România realizează evaluarea și decide includerea acestora pe listele de compensare.

CNAS ajunge astfel să aibă, în opinia lui Moldovan, un rol mai degrabă pasiv, deși instituția este cea care asigură plata medicamentelor și serviciilor.