Cât acoperă CNAS din costul real al serviciilor medicale. Diferențele dintre public și privat. Studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru serviciile spitalicești nu acoperă costurile reale ale îngrijirilor medicale, atât în spitalele publice, cât și în cele private, potrivit celei de-a doua ediții a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de cercetători și experți ai Academiei de Studii Economice din București.

Analiza urmărește modul în care sunt colectate și cheltuite resursele sistemului de sănătate și evidențiază diferențele dintre mecanismele prin care sunt finanțați furnizorii publici și cei privați.

„În România, furnizorii publici şi privaţi contribuie împreună la asigurarea accesului pacienţilor la servicii medicale. Cu toate acestea, mecanismele prin care sunt finanţaţi rămân diferite, ceea ce generează inechităţi între furnizori şi afectează condiţiile unei competiţii bazate pe performanţă”, se arată în studiul citat.

Cum sunt finanțate spitalele publice

Una dintre diferențele identificate în raport este mecanismul prin care spitalele publice primesc fonduri pentru influențele salariale. În cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de aceste transferuri, acordate separat de plata serviciilor medicale și fără legătură directă cu volumul serviciilor efectuate.

Potrivit studiului, acest mecanism creează o diferență între furnizorii publici și cei privați, întrucât spitalele private nu beneficiază de aceeași sursă suplimentară de finanțare. În consecință, pentru aceleași servicii medicale, finanțarea totală primită de spitalele publice poate ajunge să fie semnificativ mai mare.

În 2025, transferurile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru influențele salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, conform studiului.

Suma a fost cu aproximativ două miliarde de lei mai mare decât cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale realizate în spitalele publice.

Raportul arată că valoarea transferurilor pentru influențele salariale crește independent de volumul serviciilor furnizate și nu este corelată cu performanța sau activitatea medicală.

Aproape 40% dintre cazurile de spitalizare de zi, realizate în privat

Studiul evidențiază și contribuția sectorului privat la capacitatea de îngrijire medicală.

În 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, reprezentând aproape 40% din totalul înregistrat la nivel național.

Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a declarat la evenimentul de lansare a studiului că furnizorii publici și privați sunt complementari și că mecanismele de finanțare ar trebui să permită o competiție bazată pe criterii comune.

„Sectorul public şi cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanţa este stimulată atunci când există o competiţie corectă, iar asta presupune reguli unitare. Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi capacitatea de a răspunde nevoilor pacienţilor, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanţare”, a spus Cristian Hotoboc.

El a adăugat că studiile și dezbaterile din domeniu trebuie urmate de măsuri și a criticat lipsa de stabilitate a deciziilor în sistemul de sănătate.

„E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri şi mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acţiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor aşteptând măsurile care să asigure stabilitate şi predictibilitate. Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul”, a declarat președintele PALMED.

De ce apar diferențe între spitalele publice și cele private

Autorii studiului indică drept problemă centrală modul în care este construit mecanismul de finanțare a serviciilor medicale.

Potrivit analizei, tarifele pe care CNAS le decontează în prezent pentru serviciile spitalicești sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale ale îngrijirilor, indiferent dacă acestea sunt furnizate de spitale publice sau private.

Diferența constă în mecanismele suplimentare disponibile. În cazul spitalelor publice, deficitul dintre tarifele decontate și costurile reale este compensat prin influențe salariale și alte surse de finanțare. Furnizorii privați nu beneficiază de aceleași mecanisme.

Studiul arată că insuficiența tarifelor și lipsa unor mecanisme suplimentare de finanțare în sectorul privat explică, cel puțin parțial, necesitatea contribuției personale plătite de pacient pentru acoperirea diferenței dintre suma decontată de CNAS și costul serviciului medical.

Ce soluție propun autorii studiului

Autorii raportului propun recalcularea tarifelor decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești, astfel încât acestea să reflecte costul real al serviciului medical și să includă și componenta salarială.

Propunerea este însoțită de eliminarea treptată a mecanismului separat prin care sunt acordate influențele salariale. Studiul indică o perioadă de tranziție de trei până la patru ani pentru această schimbare.

PALMED susține, la rândul său, principiul unei finanțări transparente, calculată pornind de la costul real al serviciului medical și aplicată după aceleași reguli tuturor furnizorilor aflați în relație contractuală cu CNAS.

Această abordare este susținută și în concluziile studiului, care indică drept principiu de bază al unui sistem de asigurări de sănătate neutralitatea față de furnizor: aceeași plată pentru același serviciu, indiferent de forma juridică a furnizorului.

„Cerem ca finanţarea să reflecte costul real al serviciului medical şi să respecte aceleaşi principii, indiferent cine îl furnizează. Sectorul public şi cel privat trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi rezultate. Câştigătorul unei astfel de competiţii trebuie să fie pacientul”, a transmis Cristian Hotoboc, într-un comunicat de presă.

Cheltuielile trebuie analizate împreună cu rezultatele pentru pacienți

Studiul atrage atenția și asupra modului în care sunt evaluate cheltuielile din sistemul medical. Datele privind evoluția cheltuielilor din perioada 2023-2025 ar trebui analizate împreună cu serviciile furnizate și cu rezultatele obținute pentru pacienți.

Potrivit raportului, evaluarea performanței sistemului medical nu ar trebui să urmărească doar valoarea resurselor cheltuite de fiecare furnizor, ci și rezultatele obținute prin utilizarea acestora.

Reprezentanții PALMED indică mai mulți indicatori care ar putea fi utilizați pentru o evaluare comparabilă și transparentă a furnizorilor: timpul de așteptare, accesul teritorial, costul raportat la complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor, rezultatele clinice și experiența pacienților.

„Timpul de aşteptare, accesul teritorial, costul raportat la complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor, rezultatele clinice şi experienţa pacienţilor ar trebui să devină indicatori prin care contribuţia furnizorilor este evaluată comparabil şi transparent. Progresul real în sănătate se măsoară prin acces mai bun, îngrijiri de calitate şi rezultate pentru pacienţi. Acestea trebuie să devină criterii centrale în evaluarea performanţei furnizorilor şi a modului în care sunt utilizate resursele sistemului medical”, susțin reprezentanții PALMED în comunicat.l.html