România, prinsă în jocul marilor puteri. De ce nu reușește să își apere singură interesele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România continuă să depindă de sprijinul marilor puteri, fără să își contureze o direcție diplomatică proprie, consideră jurnalistul Dan Andronic și istoricul Constantin Corneanu. Cei doi au discutat despre vulnerabilitățile politicii externe românești, relația cu Rusia și rolul Bucureștiului în actualul context geopolitic, în emisiunea „Evenimentul Istoric”.

Un punct important al discuției a fost lipsa unei direcții strategice asumate de România în relația cu statele din estul Europei. Dan Andronic și Constantin Corneanu au susținut că Bucureștiul trebuie să își apere mai ferm interesele, să mențină canale de dialog diplomatic și să acorde mai multă atenție comunităților românești din afara granițelor.

Dan Andronic susține că România continuă să caute sprijinul marilor puteri

Dan Andronic a afirmat că România a rămas dependentă de sprijinul unor puteri externe, fără să își construiască întotdeauna o poziție proprie suficient de puternică. Jurnalistul a legat această tendință de evoluția istorică a statului român și de dificultatea de a transforma independența politică într-o strategie coerentă.

„Eu cred că suntem în continuare tributari complexului în altei porți, cum i-am zis. În continuare, de fiecare dată, căutăm un patron”, a afirmat Dan Andronic.

Micul semn de circulație cu o istorie neagră în spate

Cel mai mare pericol la zborul cu avionul. Puțini se gândesc la asta

Acesta a explicat că România pare să își adapteze frecvent deciziile în funcție de direcția aleasă de partenerii externi, în loc să își definească propriile priorități și să negocieze pornind de la acestea.

În opinia sa, această mentalitate limitează capacitatea țării de a-și promova interesele în relațiile cu marile puteri, chiar dacă poziția geografică și experiența istorică ar putea reprezenta atuuri importante.

Constantin Corneanu consideră că România are nevoie de o politică externă mai activă

Istoricul Constantin Corneanu a susținut că România trebuie să își construiască o strategie de politică externă care să țină cont de interesele sale în Europa de Est. El a atras atenția că relațiile cu Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă nu pot fi tratate separat de obiectivele de securitate ale statului român.

Corneanu a arătat că România ar fi trebuit să își prezinte prioritățile în fața Uniunii Europene și NATO și să participe mai activ la formularea deciziilor privind regiunea.

sursa: Facebook

„Pentru că suntem în linia întâi, pur și simplu. Războiul este aproape și lucrurile se pot schimba”, a declarat istoricul, referindu-se la poziția strategică a României.

În opinia sa, apropierea de zona de conflict și importanța Mării Negre impun o analiză permanentă a riscurilor și o implicare diplomatică mai consistentă.

România trebuie să își apere mai ferm comunitățile din afara granițelor

Un alt subiect abordat de cei doi a fost situația comunităților românești din statele vecine. Constantin Corneanu a afirmat că România trebuie să acorde o atenție mai mare drepturilor și intereselor românilor din Ucraina, în special în ceea ce privește păstrarea identității culturale și religioase.

Dan Andronic a susținut că statul român nu își folosește suficient instrumentele diplomatice pentru a sprijini aceste comunități. El a comparat abordarea Bucureștiului cu cea a Ungariei, despre care a spus că își raportează mai ferm deciziile politice la interesele minorității maghiare din Ucraina.

Jurnalistul a atras atenția că sprijinul acordat românilor din afara granițelor nu ar trebui să rămână doar un obiectiv declarat, ci să se reflecte în acțiuni concrete.

„Sunt comunități românești care au nevoie de ajutorul statului, pentru a-și păstra identitatea într-o lume care, vedeți, are o dinamică, din punctul ăsta de vedere, uluitoare”, a afirmat Dan Andronic.

Cei doi au subliniat că lipsa unor măsuri consecvente poate afecta, în timp, capacitatea acestor comunități de a-și păstra limba, tradițiile și legăturile cu România.

Dan Andronic critică lipsa dialogului diplomatic cu Rusia și China

Discuția a abordat și relațiile României cu alte mari puteri, în special cu Federația Rusă și China. Dan Andronic a susținut că România trebuie să distingă între pozițiile sale de securitate și posibilitatea de a menține relații diplomatice și economice care servesc intereselor naționale.

Jurnalistul a afirmat că Bucureștiul pare să manifeste o reticență excesivă față de dialogul cu unele state, inclusiv cu China, fără să analizeze suficient consecințele economice ale acestei abordări.

El a oferit drept exemplu dificultățile legate de organizarea schimburilor de echipaje pentru zborurile directe dintre București și Beijing, pe care le-a pus în legătură cu regulile privind vizele.

În opinia sa, asemenea situații arată că politica externă și relațiile economice trebuie gestionate prin dialog și prin identificarea unor soluții practice, nu doar prin raportarea la rivalitățile geopolitice.

Cum poate câștiga România un loc la masa negocierilor

Constantin Corneanu a susținut că România are capacitatea de a înțelege evoluțiile din regiune și de a contribui la găsirea unor soluții, însă acest lucru presupune consecvență și o strategie asumată de conducerea statului.

„Dar trebuie să fim constanți în acest efort pentru ca să ne câștigăm un loc la masa păcii, la masa negocierilor, la masa dialogului și să fim și noi parte componentă a soluției politico-militare, diplomatice și de securitate care se ia”, a afirmat istoricul.

El a explicat că România trebuie să își folosească poziția geografică și interesele strategice pentru a participa la deciziile care influențează viitorul regiunii. În lipsa unei asemenea abordări, Bucureștiul riscă să rămână dependent de hotărârile luate de alte capitale.

Dan Andronic a rezumat problema printr-o observație critică asupra poziției actuale a țării: „Acum suntem doar executanți”.

Cei doi au ajuns la concluzia că România are nevoie de mai multă inițiativă diplomatică, de o strategie coerentă pentru relațiile cu estul Europei și de o reprezentare mai fermă a intereselor sale naționale.