frauda audio / sursa foto: arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Poliția Română avertizează că tentativele de fraudă informatică prin apeluri telefonice, cunoscute sub denumirea de „vishing”, s-au amplificat în ultima perioadă, iar infractorii folosesc metode tot mai sofisticate pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor.
Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) a implementat un set de măsuri pentru limitarea acestui fenomen.
Fraudele de tip „vishing” se bazează în principal pe ingineria socială, nu pe exploatarea directă a unor vulnerabilități tehnice.
Infractorii încearcă să manipuleze persoana contactată pentru ca aceasta să ofere voluntar date confidențiale sau să autorizeze operațiuni bancare.
Potrivit Poliției, apelurile pot fi realizate în limba română sau într-o limbă de circulație internațională, cel mai frecvent în limba engleză.
Cum începe frauda
În scenariile identificate de polițiști, escrocii se prezintă drept angajați ai unei bănci, ai unei instituții financiare, ai unui departament de securitate, ai unei companii de procesare a plăților sau chiar ai unei autorități publice.
Interlocutorului i se poate spune că în cont au fost identificate tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, modificări neautorizate ale datelor sau încercări de conectare de pe un dispozitiv nou.
Un alt scenariu presupune informarea victimei că anumite operațiuni au fost blocate și că este necesară verificarea identității pentru ca banii să nu fie pierduți.
Poliția atrage atenția că aceste povești sunt construite pentru a crea o situație aparent urgentă. Victima este determinată să reacționeze rapid, înainte de a avea timp să verifice dacă apelul provine într-adevăr de la instituția invocată.
Numărul de telefon poate fi falsificat
Una dintre metodele folosite pentru creșterea credibilității apelului este „Caller ID Spoofing”. Prin această tehnică, numărul afișat pe telefonul victimei poate părea unul legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare.
Pot fi afișate numere din România ori din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru nu înseamnă însă că apelul provine efectiv din țara sau de la instituția indicată pe ecran.
Poliția explică faptul că apelurile pot fi inițiate de oriunde din lume prin servicii de telefonie prin internet (VoIP) sau alte platforme, în timp ce identitatea reală a apelantului este mascată.
Fenomenul de spoofing nu este unul nou. Poliția Română a explicat anterior că falsificarea identității apelantului poate fi folosită pentru ca escrocii să se prezinte drept reprezentanți ai unor bănci, ai Poliției, ANAF sau ai altor instituții.
Ce date încearcă să obțină infractorii
Scopul final este obținerea unor elemente de securitate care le permit accesul la conturile financiare sau autorizarea unor operațiuni.
În funcție de scenariu, apelantul poate cere:
- coduri OTP primite prin SMS;
- coduri generate de aplicațiile de autentificare;
- parole;
- coduri PIN;
- datele cardului bancar;
- codul CVV/CVC;
- aprobarea unor notificări sau tranzacții în aplicația bancară.
În alte cazuri, victimele sunt convinse să instaleze aplicații de control la distanță pe telefon sau calculator. Odată instalat un astfel de program, infractorii pot obține acces la dispozitiv și pot încerca să efectueze operațiuni financiare în numele victimei.
Escrocii folosesc inclusiv informații reale despre victime
Metodele de legitimare a apelurilor au devenit mai complexe. Potrivit Poliției, unele persoane primesc mai întâi un mesaj care pare să provină de la instituția financiară și sunt anunțate că vor fi contactate ulterior de un reprezentant al departamentului de securitate.
Fake news. Sursă foto: Facebook
În alte situații, apelanții cunosc deja anumite informații despre persoana vizată, precum numele, adresa de e-mail sau numărul de telefon. Datele pot proveni inclusiv din breșe de securitate ori din surse publice.
Faptul că interlocutorul cunoaște informații personale nu dovedește însă că este angajat al băncii. Datele respective sunt folosite pentru a consolida aparența de legitimitate a apelului.
Poliția: Nu există „conturi sigure” pentru protejarea banilor
Poliția Română subliniază că o instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, datele complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului.
De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nu solicită transferarea banilor într-un presupus „cont sigur”. Astfel de cereri reprezintă indicii importante ale unei tentative de fraudă.
Recomandările Poliției pentru clienții băncilor
Pentru a evita fraudele de tip „vishing”, Poliția recomandă ca oamenii să nu transmită niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP sau alte date de autentificare.
De asemenea, clienții nu trebuie să comunice datele complete ale cardului și codul CVV/CVC și nu trebuie să aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară pe care nu le-au inițiat personal.
Dacă apelantul exercită presiuni, invocă o urgență sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor, recomandarea este ca apelul să fie întrerupt.
Solicitarea trebuie verificată ulterior prin canalele oficiale ale instituției financiare, folosind datele de contact obținute independent, nu numărul furnizat de persoana care a sunat.
Poliția recomandă și activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare. O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor vârstnice, care ar trebui informate despre modul în care funcționează aceste tentative de fraudă.
Recomandările noastre
