A fost dat jos de guvernul lui Viktor Orbán. András Baka, propus președinte al Ungariei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Partidul Tisza, formațiunea premierului Péter Magyar, l-a nominalizat pe fostul președinte al Curții Supreme a Ungariei, András Baka, pentru funcția de președinte al țării, iar Parlamentul urmează să se pronunțe asupra candidaturii marți, 11 august, potrivit Reuters.

Cu 141 de mandate din cele 199 ale Parlamentului, Tisza deține o majoritate de peste două treimi, astfel că alegerea lui Baka este considerată foarte probabilă.

Nominalizarea anunțată sâmbătă, 8 august, are o importantă dimensiune politică și simbolică. Baka este cunoscut pentru pozițiile sale privind independența justiției și pentru conflictul avut cu guvernarea lui Viktor Orbán, care i-a încheiat înainte de termen mandatul de șef al Curții Supreme în 2011.

Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea drepturilor sale.

András Baka, candidatul Tisza pentru funcția de președinte

Baka a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului între 1991 și 2008. În 2009, a fost numit președinte al Curții Supreme a Ungariei, funcție pe care ar fi trebuit să o dețină până în 2015.

Mandatul său s-a încheiat însă în 2011, în contextul reorganizării sistemului judiciar și al modificărilor constituționale promovate după revenirea lui Viktor Orbán la putere. Baka criticase public mai multe dintre reformele guvernului, susținând că acestea afectau independența sistemului judiciar.

În cauza Baka împotriva Ungariei, Marea Cameră a CEDO a stabilit, la 23 iunie 2016, că statul ungar i-a încălcat atât dreptul la un proces echitabil, cât și libertatea de exprimare. Curtea a considerat că încetarea prematură a mandatului său putea avea un efect descurajator asupra altor judecători care doreau să se pronunțe public asupra independenței justiției.

CEDO a acordat lui Baka 70.000 de euro pentru prejudiciul material și moral și alte 30.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.

Tisza are 141 de mandate în Parlament

Forța politică a lui Péter Magyar dispune de o majoritate confortabilă în noul Parlament ungar. Tisza are 141 de mandate, Fidesz 44, KDNP opt, iar Mi Hazánk șase, din totalul de 199 de locuri.

Această configurație îi permite formațiunii guvernamentale să controleze fără dificultăți voturile care necesită o majoritate de două treimi. În cazul alegerii președintelui, avantajul parlamentar al Tisza face ca desemnarea lui Baka să fie considerată foarte probabilă.

Funcția de președinte al Ungariei are în principal un caracter ceremonial, însă șeful statului dispune de anumite atribuții constituționale, inclusiv posibilitatea de a retrimite o lege Parlamentului sau de a solicita verificarea constituționalității acesteia.

Nominalizarea vine după înlăturarea lui Tamás Sulyok

Alegerea unui nou președinte are loc după încheierea anticipată a mandatului lui Tamás Sulyok. Parlamentul a adoptat pe 13 iulie al 17-lea amendament la Legea fundamentală, cu 139 de voturi pentru și șase împotrivă. Amendamentul a creat cadrul juridic pentru încetarea mandatului președintelui.

Peter Magyar. Sursă foto: Facebook

Sulyok a promulgat modificarea constituțională pe 18 iulie, precizând că nu avea posibilitatea legală de a o bloca. El a criticat însă măsura și a avertizat asupra precedentului creat prin înlăturarea unor titulari ai unor funcții publice prin modificări ale Constituției.

Până la alegerea noului șef al statului, atribuțiile prezidențiale sunt exercitate interimar de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer.

Un nou capitol în reforma instituțiilor din Ungaria

Nominalizarea lui Baka se înscrie în programul mai amplu al guvernului condus de Péter Magyar, care urmărește modificarea arhitecturii instituționale construite în perioada în care Viktor Orbán s-a aflat la putere.

Magyar susține că victoria Tisza în alegerile din aprilie i-a oferit mandatul pentru reformarea instituțiilor statului și pentru elaborarea unei noi ordini constituționale. Printre modificările deja adoptate se numără schimbări privind Curtea Constituțională, limitarea la 12 ani a perioadei totale în care o persoană poate fi parlamentar și măsuri referitoare la independența sistemului judiciar.

În acest context, alegerea lui Baka ar avea o semnificație aparte. Fostul președinte al Curții Supreme a devenit unul dintre cazurile emblematice privind independența justiției în Ungaria, iar desemnarea sa de către noua putere reprezintă un semnal privind direcția în care aceasta dorește să își construiască instituțiile.

Fidesz a anunțat că nu va participa la procesul de alegere a noului președinte și a acuzat Tisza de promovarea unor politici autoritare. Formațiunea lui Péter Magyar respinge acuzațiile și susține că reformele sunt necesare pentru restabilirea statului de drept.

Votul pentru noul președinte are loc marți

Parlamentul Ungariei este programat să voteze noul președinte marți, 11 august. Dacă va fi ales, András Baka va prelua funcția în contextul unei perioade de transformări constituționale și instituționale profunde.

Nominalizarea sa reunește astfel două elemente importante ale noii politici de la Budapesta: ruptura de o parte a moștenirii instituționale a perioadei Orbán și accentul pus de guvernul Magyar pe independența justiției.