Vladimir Putin. Sursa foto: Platforma X
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană analizează o strategie controversată pentru a impune noi restricții asupra importurilor de energie din Rusia, fără a mai solicita unanimitatea statelor membre ale Uniunii Europene. Asta a stârnit furia unuia dintre apropiații lui Putin și un membru important al Uniunii Europene.
În fața acestei perspective, premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat vineri acuzații grave la adresa Bruxelles-ului. Demnitarul maghiar susține că este vorba de „o fraudă” care subminează statul de drept, relatează agenția EFE.
Bruxelles-ul intenționează să prezinte viitoarele sancțiuni energetice ca măsuri de politică comercială. Nu ca sancțiuni clasice. Astfel, deciziile ar putea fi adoptate prin majoritate calificată în Consiliul UE. Se evită opoziția anumitor state, în special a Ungariei. Acuzațiile explozive făcute de Orban arată, în mod clar, apropierea de Rusia și Putin.
Viktor Orban: „O fraudă clară, o bătaie de joc din partea Bruxelles-ului”
Premierul ungar a reacționat ferm în cadrul unui interviu acordat postului public de radio Kossuth.
„Aceasta este o fraudă clară, o bătaie de joc din partea Bruxelles-ului la adresa statului de drept”, a declarat Viktor Orban.
Șeful executivului de la Budapesta a subliniat că introducerea de sancțiuni europene presupune un vot în unanimitate la nivelul statelor membre. În opinia sa, orice încercare de a ocoli acest mecanism reprezintă o încălcare gravă a principiilor democratice ale Uniunii.
„Acum ei doresc să ne priveze de acest drept, prin subterfugiul că nu ar fi vorba despre o sancţiune, ci despre o măsură de politică comercială”, a adăugat Orban.
Strategia avansată de Comisia Europeană ar viza eliminarea totală a importurilor de gaz și petrol din Rusia începând cu anul 2027, în contextul politicii energetice post-invazie în Ucraina.
Viktor Orban, Donald Trump. Sursa foto: x.com
De ce țipă Viktor Orban. Dependenta energetică a Ungariei: peste 60% din gaz și 85% din petrol, din Rusia
Ungaria se opune ferm acestei direcții europene, invocând dependența ridicată de resursele energetice rusești. Conform datelor prezentate de oficialii de la Budapesta, peste 60% din necesarul de gaz natural și aproximativ 85% din cel de petrol provin din Rusia.
Această dependență a fost întărită și prin recentele contacte directe cu Moscova. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a efectuat joi o vizită oficială la Sankt Petersburg, unde a discutat cu Alexei Miller, directorul general al companiei Gazprom.
După întrevederea cu oficialul rus, Szijjarto a transmis că Ungaria nu a identificat o alternativă mai viabilă la colaborarea energetică actuală cu Rusia:
„Nu am primit până acum vreo ofertă mai bună decât cea a partenerilor noştri ruşi. Nu ne-a prezentat nimeni vreo sursă mai ieftină sau mai fiabilă. Aşadar, întrebarea mea este: De ce ar trebui să schimbăm furnizorul de gaze?”, a declarat ministrul ungar, citat de EFE.
Europa, sub presiune: gaze mai scumpe și presiune pe industrie
După invazia Rusiei în Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a demarat un proces accelerat de reducere a dependenței energetice față de Moscova. Gazele naturale rusești au fost înlocuite, în mare parte, cu gaz natural lichefiat (GNL), importat în principal din Statele Unite.
Însă noile surse de aprovizionare, transportate pe cale maritimă, presupun costuri semnificativ mai mari decât gazele livrate prin conducte. Această realitate economică afectează direct competitivitatea industriei europene, în special în comparație cu economiile din SUA și China, unde prețurile energiei sunt considerabil mai mici.
Comisia Europeană justifică viitoarele măsuri prin nevoia de securitate energetică și independență geostrategică, dar unele state membre, în special cele din Europa Centrală și de Est, consideră că ritmul impus este prea rapid și nesustenabil economic.
