Palatul Cotroceni. .Sursa foto: wikipedia
Din cuprinsul articolului
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că, începând din primăvara anului următor, curtea Palatului Cotroceni, care include și biserica, va fi deschisă pentru vizitatori, iar intrarea va fi gratuită.
Ilie Bolojan lasă publicului posibilitatea de a vizita domeniul Palatului Cotroceni
Ilie Bolojan a declarat că v-a permite vizitarea bisericii cât și a curții Palatului Cotroceni, imediat ce vine primăvara.
„Această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni. Va fi deschisă publicului şi din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica va fi deschisă publicului în aşa fel încât să poată să fie vizitată gratuit fără niciun fel de problemă”, a afirmat Ilie Bolojan, astăzi, în conferinţa de presă.
Palatul Cotroceni, istorie
Pe dealul Cotroceni, situat în partea de vest a Bucureștiului, pe malul drept al râului Dâmbovița, se înalță astăzi Palatul Cotroceni, care găzduiește Administrația Prezidențială. Istoria acestui loc datează de peste patru secole, când domnitorul Șerban Cantacuzino a decis să construiască aici o mănăstire între anii 1679-1681. Pentru aceasta, a fost necesară defrișarea unei porțiuni din vechii codri ai Vlăsiei.
Mănăstirea Cotroceni, considerată cea mai însemnată ctitorie a domnitorului, era protejată de ziduri puternice. În centrul ei se afla o biserică în stil brâncovenesc, care prezenta similitudini arhitecturale cu biserica episcopală din Curtea de Argeș. Biserica avea două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" (sărbătorită pe 15 august) și "Sfinții Serghie și Vah" (celebrată pe 7 octombrie). Pe lângă lăcașul de cult, complexul monahal includea și o reședință domnească.
Palatul Cotroceni la 1900 / sursa foto: wikipedia
Un aspect important al activității de la Mănăstirea Cotroceni a fost funcționarea unei tipografii, unde au fost tipărite lucrări de mare însemnătate pentru cultura română, precum „Evanghelia” (1682), „Apostolul” (1683) și celebra „Biblie de la București” din 1688, cunoscută și sub numele de „Biblia lui Șerban Cantacuzino”.
Ansamblul Cotroceni, numeroase transformări de-a lungul vremii
De-a lungul istoriei, ansamblul Cotroceni a suferit numeroase transformări, însă a păstrat constant atât funcția religioasă, cât și cea de reședință domnească. Domnia lui Barbu Ştirbey (1849 - 1853) a fost benefică pentru această zonă, domnitorul renovând și redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința sa de vară. În plus, pentru a facilita legătura cu Capitala, Ştirbey a construit un nou drum, care a divizat marele domeniu al mănăstirii, separând astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ce își are începuturile în 1860.
Istoria regalității din România este strâns legată de acest loc, unde, începând din iunie 1866, principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen a utilizat palatul domnesc. Între anii 1893 și 1895, arhitectul francez Paul Gottereau a renovat palatul pentru a-l transforma în reședință pentru Principele moștenitor Ferdinand și Principesa Maria. După încheierea Primului Război Mondial, sub îndrumarea Reginei Maria, palatul a suferit modificări și extinderi realizate de arhitectul Grigore Cerchez.
Catapeteasma Bisericii Cotroceni / sursa foto: wikipedia
Palatul Cotroceni, martor la evenimente importante
În august 1916, Palatul Cotroceni a găzduit un Consiliu de Coroană, condus de Regele Ferdinand, în cadrul căruia s-a decis ca România să intre în Primul Război Mondial alături de Antantă.
Între 1949 și 1976, Palatul Prezidențial a fost transformat în Palatul Pionierilor. După ce a suferit daune în urma cutremurului din 1977, lucrările de restaurare, coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu, au durat aproximativ un deceniu.
În 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu, biserica mănăstirii, construită de Șerban Cantacuzino, a fost demolată.
După Revoluția română din 1989, Palatul Cotroceni a devenit reședința oficială a Președintelui României.
În anumite ocazii, cunoscute sub denumirea de „zile ale porților deschise”, Palatul Prezidențial poate fi vizitat de public. Președinții Ion Iliescu și Emil Constantinescu obișnuiau să deschidă Palatul Cotroceni cu ocazia aniversărilor lor de naștere și a zilelor onomastice. Președintele Traian Băsescu a permis pentru prima dată accesul publicului în palat pe 18 mai 2008, marcând un an de la referendumul care l-a reconfirmat în funcție. Cu această ocazie, palatul a fost vizitat de 20.000 de persoane.
Începând din 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis pentru vizitatori, devenind muzeu. În 2009, după lucrări ample de restaurare, Biserica Cotroceni a fost inclusă și ea în traseul muzeal.
