Problemele din justiție, abuzurile pe care funcționarii publici le comit, decretele (legile), solicitările de ajutoare sociale și pensii, chiar și acordarea cetățeniei, sunt subiectele preferate ale celor care îi scriu lui Klaus Iohannis. Dacă în anii trecuți, scrisorile pe care șeful statului le primea puteau fi făcute publice, începând de anul acesta, în baza regulamentului european privind protecția datelor personale, scrisorile au căpătat un caracter secret.

În urma unei discuții purtate cu consilierul de stat, Gabriel Pișcociu, coordonator al Compartimentului Probleme Cetățenești, EVZ a reușit să facă o mică radiografie a celor scrise de români în cei aproximativ patru ani de când Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale.

În continuare, EVZ vă prezintă fragmente din unele scrisori înainte către Klaus Iohannis și vă aduce în atenție modul prin care contactul de comunicare dintre un român și șeful statului s-a realizat în vederea soliționării petițiilor cu destinație la Palatul Cotroceni.

 

La început de mandat, probleme sociale

La început de mandat, președintele Klaus Iohannis primea scrisori de felicitare, prin care românii își puneau „speranța că vor veni vremuri mai bune odată cu câștigarea prezidențialelor în fața PSD-ului”. În 2015, șeful statului primea petiții prin care i se cerea să fie crescute pensiile, să se construiască autostrăzi, să nu se mai acorde ajutoare sociale. Consultarea cetățenilor prin această modalitate nu este o premieră, au făcut-o toți președinții. Însă în Statele Unite, de exemplu, procedura era puțin altfel în sensul că președinții chiar citeau scrisorile primite. La Casa Albă funcționa o adevărată industrie. Toate scrisorile treceau printr-o selecție severă și, în cele din urmă, cinci dintre ele erau citite seara chiar de către președinte.

Cereri pentru cetățenie, trimise la Cotroceni

La Palatul Cotroceni se face o asemenea selecție, doar că scrisorile sunt trimise instituțiilor care le-ar putea rezolva. Cu alte cuvinte, petiționarul ar putea scrie direct acelor instituții, doar că sentimentul că „i-a rezolvat președintele problema” îi dă mai multă satisfacție. De exemplu, cererile de acordare a cetățeniei, venite în special de la cei din Moldova, erau trimise de Administrația Prezidențială Autorității Naționale pentru Cetățenie. Motivul invocat era faptul că președinția nu are competențe legale pentru rezolvarea problemelor semnalate.

În 2017 a fost o abundență de epistole legate de nemulțumirile care i-au scos pe oameni în stradă, revoltați de adoptarea OUG 13. Însă și cei care susțineau această ordonanță au cutezat să îi scrie președintelui că este un act normativ bun.

Mulți cetățeni au vrut să îi fie de folos președintelui și i-au trimis articole decupate din ziare fără să aibă vreo revendicare, doar să-l informeze pe șeful statului. Au fost și încercări de a ajunge la miniștri prin Administrația Prezidențială. O petiție îl viza pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, în speranța că prin intervenția prezidențială, demitarul îi va răspunde la scrisoare. Gabriela Firea a fost și ea pomenită în epistolele prin care i se reproșa că rispiește prea mulți bani pentru construirea de statui.

 

Problema încălzirii locuințelor

Românii i-au scris Președintelui și despre preocupările lor legate de legile aflate în dezbatere în Parlamentul României. I-a preocupat în mod special legea privind energia termică, declarându-se nemulțumiți de prevederile respectivei legi, întrucât îi afectează în mod direct și prețul, dar și faptul că sunt consumatori captivi în sistemul centralizat și că nu au posibilitatea de a se debarasa.

Fie că a ținut cont sau nu de scrisorile primite de la cetățeni, pe 2 august, președintele a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006. Urmează ca legislativul să se pronunțe asupra acestei legi.

 

România îndoliată

Problema gravă care a îndoliat întreaga Românie, tragedia de la Clubul Colectiv, au găsit alinare la Administrația Prezidențială. Președintele Klaus Iohannis a găzduit, la Palatul Cotroceni, consultări cu reprezentanții societății civile. 5.520 de persoane au vrut să ia parte la discuția cu șeful statului. Dintre acestea au fost aleși doar 20 de reprezentanți cu care Klaus Iohannis a discutat. Aceștia i-au cerut: un guvern curat, „demnitate, adevăr și conștiință”.

 

Problema maghiară le dă frisoane românilor

Multe petiții au fost trimise șefului statului și pe modificările care au fost aduse la Codul Administrativ de parlamentari. Românii îi semnalau președintelui ce nu ar fi și de ce nu ar fi bune unele schimbări aduse Codului Administrativ. A fost o abundență de temeri că prin acest act normativ se urmărește ca în Transilvania limba maghiară să devină limbă oficială. Proiectul de lege privind Codul Administrativ reprezintă o miză mare pentru parlamentarii de la majoritatea partidelor, întrucât prevede pensii speciale pentru aleșii locali. Și această lege a fost atacată recent de Klaus Iohannis la CCR, iar judecătorii constituționali urmează să discute pe 20 septembrie sesizarea Preşedintelui.

 

Te-ar putea interesa și: