Mircea Geoană. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Securitatea Europei de Est este pusă la grea încercare în urma incidentelor aviatice tot mai dese din regiune. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, trage un semnal de alarmă și susține că statele europene au nevoie urgentă de sisteme de protecție mult mai performante împotriva dronelor, conform Euronews. Declarațiile vin în contextul în care municipiul Galați a fost zguduit recent de prăbușirea unei drone rusești încărcate cu material exploziv.
Mircea Geoană, avertisment dur. Ce se întâmplă cu apărarea NATO în fața dronelor rusești
Incidentul de la granița cu Ucraina a provocat panică la nivel național, fiind pentru prima dată când cetățeni români sunt răniți în mod direct de un astfel de dispozitiv militar. Ca răspuns diplomatic ferm, Guvernul de la București a învinuit oficial Moscova, luând măsura radicală de a-l declara persona non grata pe consulul rus de la Constanța și de a suspenda activitatea Consulatului.
„Şocul incursiunii şi exploziei ruseşti pe un bloc la Galaţi este în continuare prezent”, a declarat în emisiunea „Europe Today”, a Euronews, Mircea Geoană.
Fostul oficial al Alianței Nord-Atlantice a explicat contextul vulnerabilității acestei regiuni românești, subliniind profilul economic și strategic al zonei de la Dunăre.
„Galaţiul este un oraş mare, un oraş industrial la Dunăre. De cealaltă parte a fluviului este Ucraina, iar Rusia atacă în mod constant infrastructuri de partea ucraineană”, a declarat el.
Sursă foto: Freepik
Replicile venite de la Moscova și amenințările lui Medvedev
În timp ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, neagă orice implicare sau responsabilitate privind prăbușirea dispozitivului exploziv în România, discursul oficialilor ruși devine tot mai agresiv. Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate a Rusiei, a transmis un mesaj de amenințare pe rețelele sociale, dând de înțeles că spațiul aerian european va continua să fie încălcat de aeronavele lor fără pilot. „Somnul liniştit s-a terminat”, scrisese pe X Medvedev.
Aceste evoluții îngrijorătoare vin pe fondul unui climat de tensiune alimentat de peste patru ani de conflict la scară largă în țara vecină. Mircea Geoană, care a activat în structurile de conducere NATO între anii 2019 și 2024 și a condus Ministerul Afacerilor Externe în perioada 2000-2004, a evidențiat că starea de alertă de la București este pe deplin justificată de evoluția ostilităților din proximitate.
De ce nu a fost interceptată drona din spațiul aerian românesc
Deși în trecut aviația română a demonstrat capacitate de intervenție, cum a fost cazul unui avion de vânătoare care a distrus o dronă rusească rătăcită în Estonia în timpul unei misiuni de poliție aeriană la Marea Baltică, lucrurile au stat diferit la Galați. Întrebat despre motivele pentru care aparatul de zbor nu a fost neutralizat înainte de a lovi blocul, Geoană a invocat constrângerile extreme de timp cu care s-au confruntat forțele de apărare. Militarii nu au avut „suficient timp şi nici marja să tragă”, conform afirmațiilor sale.
Deși Ministerul Apărării Naționale a ridicat de urgență două aeronave F-16 pentru a gestiona criza, fereastra de intervenție a fost mult prea scurtă. Generalul Gheorghe Maxim a confirmat că structurile de apărare au avut la dispoziție doar patru minute din momentul detectării până la impact, un interval insuficient pentru a executa o doborâre în siguranță.
Soluțiile propuse pentru securizarea spațiului aerian la joasă altitudine
Deficiențele constatate în acest caz scot la iveală o problemă sistemică la nivelul întregii Alianțe, care trebuie să își adapteze strategiile pentru războiul modern, dominat de tactici la altitudini extrem de reduse.
„Trebuie să facem mai multe eforturi pentru a găsi sistemele potrivite de apărare aeriană şi antirachetă în NATO în general”.
Fostul secretar general adjunct consideră că, deși aliații sunt foarte bine pregătiți pentru amenințări majore de altitudine medie și mare, există o lipsă de concentrare pe atacurile cu drone mici, care zboară aproape de sol.
„Pentru ameninţări de altitudine medie şi înaltă să spunem că există deja sute de capacităţi: rachete de tip Patriot, F-16, F-35, operaţiuni NATO. Pentru tot ceea ce priveşte ameninţările de joasă altitudine, putem achiziţiona sistemele necesare, dar trebuie pur şi simplu să punem priorităţile corecte la locul potrivit”, a conchis Mircea Geoană.
Recomandările noastre
