Ilie Bolojan. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, luni că, anul viitor, România trebuie să folosească cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, iar acest obiectiv va lăsa spațiu bugetar foarte redus pentru alte programe de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI, sau pentru alocările destinate instituțiilor din Transporturi, Sănătate și Educație. „Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo cinci, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR”, a spus acesta, la reuniunea Asociației Municipiilor din România.
Zona investițiilor, una dintre cele mai dificile
Bolojan a explicat că zona investițiilor rămâne una dintre cele mai dificile, din cauza supracontractării din ultimii ani și a lipsei de coordonare și predictibilitate.
„Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut opt miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă”, a mai adăugat premierul.
Bolojan: Guvernul a reușit să închidă PNRR-ul
Şeful Executivului a afirmat că gestionarea acestor contracte a reprezentat o provocare majoră și că, în ciuda dificultăților, Guvernul a reușit să închidă PNRR-ul săptămâna trecută, atât prin obținerea aprobărilor de la Comisia Europeană pentru versiunea revizuită destinată României, evitând complicații suplimentare, cât și prin clarificarea proiectelor supracontractate ale administrației publice locale.
Premierul a explicat că, în cazul administrației locale, alocările prin PNRR erau de puțin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele semnate ajungeau aproape la 30 de miliarde. El a declarat că, după adoptarea ordonanței care prevedea denunțarea unilaterală a contractelor nesemnate, au rămas în vigoare contracte de 4,2 miliarde de lei peste fondurile disponibile.
Sursa foto: pixabay.com
„În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de patru miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu”, a mai spus acesta.
Transferul fondurilor către autoritățile locale, prima problemă majoră
Bolojan a menţionat că „două subiecte vor fi pe agendă la pregătirea bugetului, care, cu siguranţă, nu încântă administraţia publică locală”. Premierul a subliniat că prima problemă majoră va fi transferul fondurilor către autoritățile locale, amintind atât constrângerile bugetare, cât și dificultățile legate de investiții.
„Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administraţiile publice locale. E unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul. De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creşterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului naţional; adică se porneşte de la ideea că sumele pe care le veţi încasa în plus să nu mai fie în continuare transferate de la bugetul de stat, ci transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus”, a continuat acesta.
El a adăugat: „Se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe baza cărora au fost estimate deficitele României în viitor, ele sunt în prezent calculate 100%. Trebuie să vă spun asta, ca să ştim de unde plecăm”.
A doua provocare
Premierul a declarat că a doua provocare va fi legată de bugetele naționale de investiții, direcționate către autorități sau către ministere. El a explicat că, anul viitor, România trebuie să utilizeze cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR și a menționat că, până în vara acestui an, cheltuielile ajunseseră la aproximativ patru miliarde de euro.
„Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo cinci, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo zece miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR. Ca atare, spaţiul bugetar pentru investiţii, pe care îl avem anul viitor — pentru care mi se recomandă să nu depăşească 7% din PIB; anul acesta, deşi aveam o recomandare de 7,3%, suntem la 7,8% din PIB —, deci aproape tot spaţiul de anul următor este consumat de PNRR. Şi ar trebui să ne concentrăm pe PNRR, toţi: ministere, autorităţi locale şi tot ce înseamnă proiecte conexe PNRR-ului”, a mai spus acesta.
Bolojan: Estimăm că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta
Premierul a adăugat că spațiul bugetar rămas pentru alte linii de finanțare, precum Anghel Saligny, CNI sau alocările destinate Ministerelor Transporturilor, Sănătății și Educației, va fi foarte redus.
„Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta. (...) Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin, ca să fim bine înţeleşi, ca să fie foarte clar, este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%”, a mai spus acesta.
Şeful Executivului a declarat că, anul viitor, nu vor putea fi lansate proiecte noi în transporturi, nici prin CNI sau Anghel Saligny, întrucât contractele aflate deja în derulare sunt eșalonate pe aproape cinci ani. „Vă rog să vă imaginaţi că, dacă n-am începe nicio investiţie, tot bugetul României este angajat pe următorii cinci ani, la investiţii. Subliniez: pentru contractele care sunt semnate în momentul de faţă, România este angajată pe următorii ani”, a mai adăugat premierul.
