Republica Moldova. Majoritatea locuitorilor dintre Nistru şi Prut sărbătoresc duminică Boboteaza pe stil vechi.  După liturghie, creştinii fac cozi pentru a lua agheasma mare. Apa sfinţită se aduce cu butoaiele, cisternele, iar în unele biserici apa este luată direct din robinetul conectat la apeduct.

Credincioșii ortodoxi de stil vechi sărbătoresc botezul Domnului Iisus Hristos pe 19 ianuarie. Sărbătoarea numită în popor Boboteaza sau Boteaza este o veche sărbătoare creştină bogată în datini şi obiceiuri. Potrivit scripturilor, de Bobotează se sfințesc toate apele de pe Pământ.

Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul se încheie ciclul tradiționalelor sărbători de iarnă. În ajun de Bobotează, oamenii vin la biserică la slujba de sfințire a apei. După care, i-au agheasmă și busuioc acasă.

În unele localităţi din stânga Prutului, în timpul rugăciunilor de sfinţire a apei, se trag focuri de armă în aer. Se consideră că astfel agheazma va fi "mai tare".

Tradiții de Bobotează

De Bobotează, moldovenii respectă mai multe tradiții și obiceiuri. În funcţie de zonă, se prezice viitorul în noul an, se sfințesc apele, fetele pun busuioc sub pernă ca să îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înotând, pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

În ziua de Bobotează, preotul se duce la apa unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.

Potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele oamenilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. A

poi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş cu fasole albe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul pentru a sfinţi masa. După sfinţirea bucatelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli.

În unele localităţi din Republica Moldoca există şi tradiţii mai ciudate. Se consideră că nu trebuie să te speli timp de o săptămână, începând cu ajunul Bobotezei, pentru a nu spurca apele sfinţite.

Agheasma mare de Bobotează

Pentru cei care cred, puterea agheasmei este foarte mare. Aceasta se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea lăcaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor,  izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.

Se crede că, dacă în dimineaţa ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. Tradiția mai spune că nu se spală rufe două săptămâni după Bobotează, fiindcă apa este sfințită. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

Scufundări de Bobotează

De asemenea, conform tradiției, de Bobotează unii oameni se scufundă în apa rece a bazinelor acvatice drept semn de purificare și binecuvântare. În acest fel, astfel se amintește de botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului. Înainte de scufundare în apele lacurilor și a râurilor, preotul oficiază o slujbă. Dacă la suprafața apelor este gheață, atunci aceasta este tăiată în semn de cruce. Înainte de a se scufunda, credincioșii își fac semnul crucii. De obicei, aceștia se adâncesc sub ape de trei ori.

Unul dintre politicienii care respectă tradiția de scufundare în apa rece este fostul șef de stat Igor Dodon. Liderul socialiștilor cel mai des preferă să plece la o mănăstire din țară, unde alături de alți credincioși se adâncește sub apă.

Creștinii ortodocși care respectă calendarul pe rit vechi prăznuiesc pe 19 ianuarie Botezul Domnului Iisus Hristos. Pe 20 ianuarie, va fi marcat Sfântul Ion Botezătorul, care încheie șirul sărbătorilor de iarnă.