BNR a revizuit prognoza, iar inflația ar urma să ajungă la 3,9% la final de an

Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 3,9% în decembrie 2026, ușor peste prognoza anterioară de 3,7%, urmând ca până la finalul anului 2027 să coboare la 2,9%, potrivit raportului publicat miercuri de instituție.

BNR revizuiește prognoza. Inflația ar urma să ajungă la 3,9% la final de an

Potrivit băncii centrale, evoluția prețurilor va continua pe un trend descendent, chiar dacă în 2026 este anticipată o scurtă întrerupere a acestui parcurs.

„În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în trimestrul 2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază. Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: 3,9% în decembrie 2026 (+0,2 puncte procentuale faţă de Raportul anterior); 2,9% în decembrie 2027. Traiectoria descendentă reflectă influenţele dezinflaţioniste persistente ale măsurilor fiscale deja adoptate, transmise prin comprimarea cererii agregate, precum şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, în special pe termen mediu”, arată datele BNR.

Pe scurt, banca centrală explică faptul că măsurile fiscale introduse deja în economie au temperat consumul și au redus presiunea pe prețuri, iar așteptările privind scumpirile viitoare s-au mai ajustat. Totuși, atingerea limitei superioare a intervalului țintit este estimată pentru primul trimestru din 2027, iar revenirea în interiorul acestuia este văzută abia în trimestrul al doilea, cu un trimestru mai târziu față de proiecția precedentă. Revizuirea ține cont atât de apariția unor factori externi noi, cât și de faptul că inflația de bază se dovedește mai persistentă decât se anticipa.

Atacuri cu drone lângă România. Fragmente semnalate în zona Plauru, Tulcea

Cât trebuie să plătești pentru montarea unui sistem de supraveghere video acasă

Sursă foto: Freepik

Efectele eliminării plafonărilor și ajustarea prognozelor

În decembrie 2025, inflația anuală a ajuns la 9,7%. Din această valoare, 4,3 puncte procentuale au fost generate de eliminarea plafonării tarifelor la energia electrică și de majorarea impozitelor indirecte aplicate în trimestrul al treilea din 2025. BNR arată că impactul acestor decizii a fost inclus în prognoze încă din august 2025, după confirmarea implementării lor, ceea ce a redus treptat diferențele dintre estimări și datele efective.

Astfel, decalajul dintre prognoză și nivelul real al inflației s-a diminuat la -0,9 puncte procentuale în august 2025 și la -0,1 puncte procentuale în noiembrie 2025. Dacă sunt eliminate efectele acestor șocuri, inflația ar fi fost de 5,4% în decembrie 2025, iar diferențele dintre anticipații și realitate, în rundele anterioare, au variat între -2,0 și -0,8 puncte procentuale.

Factorii care pot influența evoluția prețurilor

Raportul enumeră mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor în perioada următoare. La nivel extern, banca centrală indică posibila prelungire a tensiunilor geopolitice, apariția unor noi conflicte și deteriorarea climatului de pe piețele financiare internaționale, context în care economia României rămâne vulnerabilă.

De asemenea, volatilitatea cursului euro-dolar și deciziile viitoare ale BCE, ale băncilor centrale din regiune și ale Rezervei Federale a SUA pot avea un impact indirect asupra inflației interne. Sunt menționate și finalizarea PNRR în 2026, precum și implementarea programului SAFE.

Piața muncii rămâne un factor sensibil, anunță BNR

În privința prețurilor materiilor prime, există riscuri legate de posibile blocaje în lanțurile de aprovizionare, fenomene meteorologice extreme, oscilațiile de pe piața petrolului și costurile tranziției către o economie verde. Pe plan intern, deciziile fiscale și administrative, liberalizarea pieței gazelor naturale, eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, legea bugetară pentru 2026 și eventualele cheltuieli suplimentare cu investițiile publice pot influența ritmul dezinflației. Totodată, piața muncii rămâne un factor sensibil, în condițiile în care nu toate companiile pot absorbi majorările salariale fără a le transfera în prețuri.

„Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană şi adoptat în 2025 stă la baza consolidării fiscale aşteptate de creditorii care asigură finanţarea deficitului bugetar. În mod previzibil, ajustarea fiscală presupune costuri inerente în termeni de creştere economică, necesare pentru a repune economia pe baze sustenabile. Politica monetară urmăreşte să controleze inflaţia prin gestionarea/influenţarea cererii agregate (măsurată prin deviaţia PIB), care a intrat deja în teritoriu negativ, pe fondul măsurilor fiscale corective”, arată BNR.

Instituția precizează că reacția de politică monetară a fost calibrată în raport cu măsurile fiscale și cu șocurile din partea ofertei, întrucât o intervenție mai dură ar fi accentuat scăderea activității economice, fără efecte rapide asupra inflației.

„Abordarea BNR a permis ca, în pofida recesiunii tehnice din T3 şi T4 2025, economia să înregistreze o creştere la nivelul întregului an de 0,6%, în încetinire moderată faţă de 2024 (0,9%)”, relevă raportul.