România, la un pas de recesiune „adevărată”. Care ar fi singura salvare, în opinia lui Isărescu

România traversează o perioadă economică fragilă, caracterizată de schimbări rapide ale cererii și de riscuri semnificative legate de recesiune, a avertizat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în conferința de presă de miercuri. El a subliniat că economiștii nu privesc cu optimism perioada următoare, însă încearcă să păstreze o abordare pozitivă în ceea ce privește stabilizarea economică.

România, în fața riscului de recesiune„adevărată”

Guvernatorul a prezentat o imagine a unei economii care a trecut rapid de la consum excesiv la o scădere accentuată a cererii interne, fenomen care ar putea împinge România spre o recesiune dacă nu este compensat prin investiții publice consistente.

BNR a anunțat că prognoza de inflație pentru finalul anului a fost ajustată la 3,9%, față de estimarea anterioară de 3,7%, în contextul unor evoluții economice mai complicate decât se anticipase. Schimbările fiscale și liberalizarea unor prețuri au modificat semnificativ traiectoria inflației, iar banca centrală a fost nevoită să își adapteze scenariile.

Guvernatorul a vorbit și despre criticile apărute în spațiul public privind diferența dintre prognozele anterioare și realitate:

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

„Răspundem și unor postări pe care le-am văzut recent cum de a greșit Banca Națională în urmă cu un an, în februarie 2025, când a prognozat pentru decembrie 2025 3,8% inflație și a ieșit 10%, sau aproape 10%.

Deci nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, că nimeni nu știa care va fi. Atunci, în februarie, dacă vă vă aduceți aminte, în afară de situația politică complicată pe care am trăit-o cu toții, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive- care nu ar fi avut același impact asupra inflației. Deci nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoșteam.

Nu știam nici cât și până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revisuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă, s-a întâmplat”, a arătat Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu Sursa foto: Dreamstime.com

Anul turbulențelor financiare: ieșiri masive de capital

Guvernatorul BNR a amintit de episoadele de instabilitate din primăvara anului trecut, când tensiunile politice au amplificat neîncrederea investitorilor. Potrivit guvernatorului, criza politică declanșată după demisia premierului Marcel Ciolacu a generat ieșiri de capital estimate la aproximativ 10 miliarde de euro.

În acel context, prioritatea autorităților a devenit menținerea accesului la finanțare externă și protejarea ratingului de țară, iar ajustarea fiscală negociată cu instituțiile europene a funcționat ca o măsură de stabilizare. Costul acesteia a fost însă încetinirea economiei.

„Ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creștere economică”, a explicat Isărescu, arătând că economia a intrat rapid într-o zonă de cerere insuficientă.

„De la un excedent de cerere, în mai puțin de câteva luni, am ajuns la un deficit major de cerere care va continua”, a punctat guvernatorul.

Semnele vizibile ale încetinirii economice. Risc crescut de recesiune

Șeful BNR a descris schimbările economice prin efectele resimțite direct de populație și mediul de afaceri. Consumatorii reduc cheltuielile, iar firmele din comerț semnalează scăderi consistente ale cifrei de afaceri. Mai puține vacanțe, achiziții amânate și reducerea cheltuielilor neesențiale devin semnele unei ajustări economice deja vizibile.

„Aici se plânge lumea de afaceri în declin major. Acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul”, a continuat Mugur Isărescu.

Investițiile publice, singurul motor rămas

În analiza BNR, investițiile publice reprezintă principalul instrument capabil să susțină creșterea economică fără a reaprinde presiunile inflaționiste.

„Ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu genereze inflație și dezechilibre externe”, susține reprezentantul Băncii Naționale.

Potrivit șefului BNR, problema este ține de dimensiunea diferenței dintre consum și investiții. Consumul are o pondere mult mai mare în economie, ceea ce face dificilă compensarea unei scăderi accentuate doar prin cheltuieli publice.

„Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de două cifre”, a afirmat el.

Guvernatorul BNR a subliniat că reducerea consumului nu are doar consecințe economice, ci și sociale și politice, avertizând că deteriorarea nivelului de trai poate influența stabilitatea internă.

„Consumul populației în scădere este dureros din punct de vedere social. Și are impact asupra stabilității politice”, a mai spus el.