Escaladarea conflictului dintre Israel și Gaza a evidențiat toate limitele politicii externe a președintelui SUA Joe Biden în Orientul Mijlociu. De la preluarea mandatului, noul locatar de la Casa Albă s-a concentrat mai degrabă pe frontul asiatic și pe amenințarea rusă decât pe dosarul din Orientul Mijlociu, urmărind o dislocare treptată americană dintr-o zonă în care predecesorii săi s-au împotmolit adesea”, scrie ziarul italian Il Giornale.

Apelurile lui Biden nu conving pe nimeni

Tot ce a fost în stare Joe Biden a fost să-i cheme pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și pe șeful statului palestinian, Mahmoud Abbas, să-și exprime dorința ca „situația să fie rezolvată cât mai repede posibil”, blocând de două ori publicarea unei declarații de condamnare a ONU.
La rândul său, secretarului de stat american, Antony Blinken, a recunoscut dreptul Israelului de a se apăra și a definit, încă o dată, forțele palestiniene din Gaza, drept „terorișste”. Blinken a subliniat, însă, că Israelul trebuie să „facă tot posibilul pentru a evita victimele civile” în virtutea imensului avantaj militar pe care îl are.

„America s-a întors”, dar e neputincioasă

Nu e nicio surpriză că SUA se dovedește încă o dată pro-Israel. Deși a promis o abordare diferită de predecesorul său Donald Trump, Biden nu a schimbat semnificativ linia politică americană în regiune. Biden nu a presat statul evreu să pună capăt expansiunii așezărilor în teritoriile ocupate (așa cum a făcut Obama), a părăsit ambasada SUA la Ierusalim și a acceptat recunoașterea de către Trump a suveranității israeliene asupra înălțimilor Golan și a reînnoit recent sprijinul american pentru Israel și dreptul său de a exista și de a se apăra.

Există, însă, și o excepție, dosarul nuclear iranian. Disperarea cu care Biden încearcă să se întoarce în acordul cu Iranul stă, însă, la originea tuturor neplăcerilor pe care președintele american le are în Orientul Apropiat. Dacă nu cumva negocierile prin intermediari de la Viena au încurajat Iranul săăună gaz pe foc în conflictul palestiniano-israelian.
În primul rând, dat fiind că negociază cu Iranul, Biden are mâinile legate în ceea ce privește Israelul. Drept urmare, președintele american trebuie să arate tolerant față de politicile interne ale statului evreu pentru a avea mai mult spațiu de manevră în dosarul iranian.

Israelul a decis să joace tare?

Încercările de reluare a discuțiilor nucleare și anularea din ce în ce mai probabilă a sancțiunilor SUA îngrijorează Israelul. Statul evreu vede, pe drept cuvânt, care Iranul și programul său nuclear drept o amenințare la adresa existenței sale.
În această ordine de idei, scrie Il Giornale, statul evreu ar putea exploata actuala escaladare a conflictului cu Hamas, care este sprijinit puternic de Iran, pentru a sabota negocierile de la Viena.

Cine are interesul să întețească războiul dintre palestinieni și israelieni?

Nu e exclus, însă, ca și Iranul să aibă un mare interes în întețirea confruntării. Acordul nuclear nu este singurul dosar afectat de escaladările recente. Revenirea întrebării palestiniene în atenția întregii lumi și indignarea care a cuprins opinia publică din țările cu majoritate musulmană din cauza brutalității poliției israeliene face inevitabilă la înghețarea Acordurilor lui Abraham. drept urmare, tot deea ce a cobstruit Trump în Orientul Mijlociu se duce pe Apa Sâmbetei.

În acest moment, nici Arabia Saudită și nici alte țări sunnite nu își pot permite să mai bnormalizeze relațiile cu Israelul. Riscul unor revolte interne ar fi imens. Cine are interes să oprească procesul de pace dintre Israel și țările sunite, evident Iranul. Regimul teocratic e conștient că obiectivul principal al apropierii dintre statul evreu și sunniți este tocmai crearea unei axe anti-Teheran, scrie Il Giornale.