Vineri de dimineață, la ora nouă fix, Marian Oprișan a primit cea mai bună veste pe care oputea primi de Crăciun și pe care o aștepta de foarte mult timp. ”Respinge recursul Direcției Naționale Anticorupției împotriva sentinței Judecătoriei Cluj Napoca”, a sunat verdictul rostit de un judecător de la Curtea de Apel Cluj, de la masa de judecată.

Această ”respingere” a recursului Parchetului, înseamnă că judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, ultima instanță care mai putea întoarce dosarul sau putea să pronunțe un verdict de comdamnate, au menținut sentința de achitare a lui Oprișan dispusă de Judecătoria Cluj Napoca.

Achitat de Judecătoria Cluj Napoca

În iunie 2006, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Oprişan pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe preşedintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar şi pentru modul cum s-a achiziţionat Complexul Turistic "Căprioara".

În rechizitoriu se arată că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea în avans. Potrivit procurorilor DNA, Marian Oprişan a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a CJ şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Căprioara", în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, opt hectare de teren. Pentru această achiziţie, Marian Oprişan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice ale CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit şi înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut trei miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

Judecătorul critică DNA

Pe 6 februarie 2015, Marian Oprişan a fost achitat de o instanţă a Judecătoriei Cluj-Napoca în dosarul "Căprioara", în care a fost acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) de abuz în serviciu şi de fals şi uz de fals, dar DNA a formulat apel.

Judecătorul Buta de la Judecțtoria Cluj Napoca care l-a achitat pe Oprișan a avut concluzii dure împotriva DNA. Evenimentul Zilei vă prezintă principalele pasaje din sentința de achitare care are câteva sute de pagini:

* ”De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: „toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale”. Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată. Potrivit raţionamentului din rechizitoriu însumând plăţile pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. „Din adunarea sumelor înscrise în ordinele de plată, reiese faptul că a fost plătită suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrări de reabilitare şi 41.179.838.066 lei pentru lucrări de pietruire. Suma totală plătită de către învinuiţi pentru ambele categorii de lucrări reprezintă 56.613.412.574 lei şi reprezintă prejudiciu datorită faptului că, aşa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrări neefectuate, efectuate parţial, de proastă calitate, sau suprapuse cu alte lucrări”. Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse)”.

”Chiar din informaţiile furnizate de către DNA rezultă că specialistul Laurenţiu Hanganu nu a avut o „înaltă calificare”, aşa cum obligă legea … Practic toate constatările sunt legate de această eroare, iar aceasta, la rândul ei, a fost preluată în rechizitoriu. Este de prisos menţiunea că unei persoane care a absolvit (doar) studii superioare economice în anul 1970 îi lipseşte nu numai competenţa legală pentru a răspunde la obiective juridice, dar chiar şi o minimă pregătire profesională în acest sens. Este abuzivă atribuirea calităţii de specialist şi cu atât mai mult a aceleia de specialist cu „înaltă calificare”. De aceea, instanţa, va înlătura din probaţiune răspunsurile dl. Laurenţiu Hanganu la cele 11 obiective menţionate anterior ca fiind eronate şi emise de o persoană care nu are calitatea cerută de lege”.

* ”Cât priveşte răspunsurile specialistului la obiective economico-juridice stabilite în raport de situaţii de fapt instanţa constată nepertinenta şi neconcludenţa acestora chiar şi pentru acuzare. Cu atât mai mult pentru stabilirea vinovăţiilor de către instanţă. Este de remarcat modul inadecvat , predominant confuz, de expunere a constatărilor şi concluziilor. Deşi s-au stabilit 20 de obiective raportul cuprinde peste 50 de constatări, paragrafele sunt folosite deficitar, în conţinutul raportului sunt dificil de distins constatările de răspunsurile propriu-zise la obiective. Raportul „se completează”, printre altele, cu raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea (f. 283 vol. 3 dup) din care se inspiră şi pe care se bazează. Acest raport a fost ulterior desfiinţat în mod irevocabil de instanţa administrativă (împrejurare esenţială care va fi analizată distinct)”.

*”Evident că starea drumurilor trebuia constatată la faţa locului printr-o expertiză în specialitatea construcţii drumuri şi poduri şi nu în modul precar şi neprofesionist cum s-a procedat prin procese-verbale întocmite de poliţişti şi planşe foto adesea neconcludente. De mare importanţă era efectuarea expertizei în construcţii într-un interval de timp cât mai apropiat de data executării lucrărilor (anul 2004). Din declaraţiile date in cursul judecaţii de mai mulţi martori ai cauzei … rezulta că drumurile comunale in speţă (cea mai mare parte situate în zone în care se produc alunecări de teren repetate) au fost calamitate de mai multe ori începând din anul 2005, ca unele dintre acestea au fost pietruite ulterior in cadrul altor programe sau chiar asfaltate”.