Atentatul de la Jocurile Olimpice de la Munchen. Baie de sânge în inima sportului

Atentatul de la Jocurile Olimpice de la Munchen. Baie de sânge în inima sportului Delegația din Israel a căzut victimă teroriștilor. sursa: arhivă EVZ

Atentatul de la Jocurile Olimpice de la Munchen - 1972. Războaiele arabo –israeliene au făcut numeroase victime, incluisv pe câmplul neconvențional, ca urmare a acțiunii teroriștilor palestinieni, al teroriștilor afiliați Hezbollah, organizație sprijinită de Iran.

Atentatul care a șocat o lume întreagă. În 1972, urmau să se desfășoare la Munchen Jocurile Olimpice de Vară. Palestinienii au plănuit atunci o lovitură care să îngrozească lumea. Pratic, ceea ce este șocant în acest atac este ținta aleasă.

Atacarea unor sportivi la o Olimpiadă era o sfidare extremă. Teroriștii știind faptul că tradiția antică spunea că în vremea unei Olimpiade, războaiele și conflictele încetau. Israelul urma să participe cu 11 reprezentanți. În dimineața zilei de 5 septembrie 1972, 8 membri ai grupului terorist ”Septembrie Negru” au pătruns în pavilionul din Connolystrasse, 31. Unde se odihneau membrii delegației Israelului de la ramura atletism.

Atentatul de la Jocurile Olimpice a oprit lumea și sportul în loc

Aceștia au escaladat gardurile înalte de 2 metri ale incintei, îmbrăcați în echipament sportiv, ducând cu ei, tot în genți sportive, armele. În momentul intrării în pavilion, unul dintre membrii delegației, un arbitru de lupte, a dat alarma. Halterofili și luptători au dat piept cu teroriștii, doi israelieni fiind uciși, după ce răniseră doi teroriști. Au fost luați 9 ostateci, în timp ce o parte dintre atleți și antrenori au reușit să fugă, iar alții au scăpat răniți.

Ne puteți urmări și pe Google News

Conducătorul grupului era Luttif Afif (supranumit Issa). Trei teroriști, incluisv Afif, lucraseră în satul olimpic și reușiseră să afle detaliile privind poziția locului unde erau israelienii. Modul în care se putea intra și cum se putea ieși din incintă. Teroriștii s-au baricadat și au cerut ca Israelul să elibereze 234 deținuți arabi și palestinieni din Israel. Care să fie duși în Egipt și doi teroriști germani închiși în Germania.

Teroriștii au cerut să ajungă la un aeroport de lângă Munchen, Riem și de acolo, să li se ofere un avion de linie pentru a ajunge în Egipt. Teroriștii și autoritățile germane au convenit că ostatecii și atacatorii vor pleca cu un autobuz spre două elicoptere. Care urmau să decoleze spre baza NATO din Furstenfeldbruck. Acolo staționa și avionul Boeing 727.

Ostatecii și teroriștii au ajuns la ora 22.30, pe întuneric. Au rămas sub pază în elicoptere, iar o parte din teroriști au mers să inspecteze avionul.

În operațiune, forțele germane de securitate nu au acționat profesionist. S-a declanșat un schimb de focuri între forțele speciale și teroriști (teroriștii și-au dat seama de capcană-avionul era gol în interior).

Greșeală făcută de polițiștii nemți

Țintașii polițiști nu i-au nimerit eficient pe teroriști și au cerut sprijinul blindatelor. Acestea au ajuns târziu, iar la vederea lor, teroriștii au executat ostatecii. 5 teroriști au fost uciși și trei s-au prefăcut morți fiind arestați. Cei 5 morți au fost duși în Libia, unde au fost înmormântați ca eroi arabi. Israelul a ripostat în 9 septembrie prin raiduri în Siria și Liban. În data de 29 octombrie 1972,  un grup de arabi a deturnat un avion Lufthansa cerând eliberearea celor trei teroriști supraviețuitori, ceea ce s-a întâmplat, aceștia jungând în Libia, unde au fost decorați.

Golda Meir, primul ministru al Israelului a cerut Mossad, la 9 aprilie 1973 să organizeze două acțiuni de pedepsire. Așa cum numai serviciile speciale de elită știau să facă. ”Primăvara Tinereții” și ”Mânia lui Dumnezeu”. Absolut toți teroriștii (cei trei executanți și responsabilii acțiunii de la Munchen), inclusiv șefii organizației ”Septembrie Negru” au fost lichidați. Operațiunile au durat până în 1993. Mossad trimitea buchete de flori drept condoleanțe la ceremoniile funerare, având bilete cu textul laconic: ”Noi nu uităm și nu iertăm”.