Astronomii au dat lovitura! Astronomii au identificat o exoplanetă care ne va ajuta să aflăm mai multe despre existenţa altor lumi din Univers.
Astronomi vor putea să înţeleagă mai bine atmosferele planetelor telurice în general. Putând reprezenta pentru astronomie ceea ce Piatra din Rosetta a reprezentat pentru descifrarea hieroglifelor.
Exoplaneta, denumită Gliese 486 b, orbitează în jurul unei stele din categoria piticelor roşii, la 26 de ani-lumină de Soare. Şi este de aproximativ 1,3 ori mai mare şi de 2,8 ori mai grea decât Terra.
Astronomii au dat lovitura! Au descoperit o exoplanetă mai bună decât Pământul!
Gliese 486 b încheie o orbită completă în jurul stelei sale la fiecare 1,47 zile terestre. Şi traversează spaţiul trecând prin faţa stelei sale. Ceea ce o face mult mai uşor de studiat. Astronomii au reuşit să măsoare masa acestei stele. Şi au ajuns la concluzia că are aproximativ 30% din masa Soarelui.
Ne puteți urmări și pe Google News
Echipa de astronomi care a descoperit planeta Gliese 486 b a ajuns la concluzia că temperatura medie la suprafaţa este 430 de grade. Şiind probabil suficient de rece pentru a menţine o atmosferă. Dar şi suficient de fierbinte pentru a o putea studia de la distanţă.
Combinaţia de caracteristici fizice şi orbitale ale lui Gliese 486 b o confirmă drept Piatra din Rosetta. Pentru cercetarea atmosferelor exoplanetelor telurice, conform coordonatorului acestui studiu. Este vorba de Trifon Trifonov, de la Institutul Max Planck, Germania.
Piatra din Rosetta, descoperită în 1799, este o stea egipteană, datând din anul 196 î.Hr.
Este din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripţii ale aceluiaşi text în trei limbi antice diferite.
Trifonov şi colegii săi au descoperit planeta Gliese 486 b folosind spectrograful CARMENES. Este instalat pe telescopul cu diametrul de 3,5 metri de la Observatorul Calar Alto din Spania.
CARMENES descoperă planete prin metoda vitezei radiale. Identificând mici fluctuaţii în mişcarea unor stele, provocate de atracţia gravitaţională exercitată asupra lor de planete aflate pe orbită. Acest instrument a identificat o astfel de mică fluctuaţie în cazul stelei Gliese 486, o fluctuaţie care se repetă la fiecare 1,47 de zile terestre.
Apoi, după descoperirea planetei, astronomii au început să o studieze cu ajutorul telescopului spaţial TESS, aparţinând NASA (Transiting Exoplanet Survey Satellite). După cum o sugerează şi numele, TESS poate observa exoplanetele detectând micile fluctuaţii din luminozitatea stelelor pe care acestea le tranzitează, atunci când exoplanetele trec prin faţa respectivelor stele, din perspectiva telescopului TESS.
TESS a identificat o scădere de strălucire a stelei Gliese 486, care se produce la interval de timp de 1,47 zile
Ulterior, echipa coordonată de Trifonov a început să studieze datele obţinute de instrumentele TESS şi CARMENS pentru a afla mai multe despre noua exoplanetă. De asemenea, cercetătorii au apelat şi la un alt instrument, spectrograful MAROON-X ("M-dwarf Advanced Radial-velocity Observer of Neighboring Exoplanets"), instalat pe Telescopul Gemini North (8,1 metri în diametru) din Hawaii.
Ei au determinat astfel masa exoplanetei din datele cu privire la viteza radială şi dimensiunea din observaţiile obţinute în perioada de tranzit prin faţa stelei mamă. Aceste două valori, la rândul lor, au dezvăluit densitatea planetei Gliese 486 b - care este de aproximativ 7 grame pe centimetru cub, adică relativ apropiată de cea terestră (5,5 grame pe centimetru cub). Astfel, ei au ajuns la concluzia că această exoplanetă are o compoziţie bazată pe un amestec de fier şi silicat, similară Pământului.
Temperatura la suprafaţă este însă mai apropiată de cea de pe Venus şi, astfel, Gliese 486 b nu este una dintre planetele pe care se consideră că ar putea exista viaţă aşa cum o cunoaştem noi, conform lui Trifonov, care a precizat că ar fi vorba despre o lume "fierbinte şi uscată, animată de erupţii vulcanice şi de râuri clocotitoare de lavă, scrie revista Science.
Recomandările noastre
