Misterul sateliților lui Marte ar putea fi dezlegat. Sonda MMX se lansează pe 19 octombrie pentru a colecta mostre de pe Phobos

Misterul sateliților lui Marte ar putea fi dezlegat. Sonda MMX se lansează pe 19 octombrie pentru a colecta mostre de pe PhobosPământ - Marte. Sursa foto NASA

Misiunea spațială Martian Moons eXploration, cunoscută sub denumirea MMX, este pregătită pentru lansare pe 19 octombrie. Această expediție ambițioasă se îndreaptă spre sistemul marțian cu un obiectiv istoric: colectarea primelor mostre de sol de pe Phobos și aducerea lor pe Pământ. Proiectul este coordonat de agenția spațială japoneză JAXA și ar putea desluși una dintre cele mai mari enigme legate de Planeta Roșie, respectiv modul în care s-au format cei doi sateliți naturali ai acesteia.

Misterul sateliților lui Marte ar putea fi dezlegat. Sonda MMX se lansează pe 19 octombrie pentru a colecta mostre de pe Phobos

Decolarea este programată la bordul unei rachete H3 de la Centrul Spațial Tanegashima. Evenimentul va avea loc pe 20 octombrie, la ora locală 04:41, ceea ce corespunde orei 22:41 din data de 19 octombrie în România, conform datelor furnizate de Agenția Spațială Europeană.

Misiunea MMX beneficiază de o colaborare internațională amplă. Pe lângă JAXA, la proiect participă NASA, ESA, agenția spațială franceză CNES și Centrului Aerospațial German. Atenția principală este îndreptată către Phobos, cel mai mare satelit al planetei Marte. Planul misiunii include analiza detaliată a acestui corp ceresc, plasarea unui rover pe suprafața sa și asolizarea sondei principale pentru colectarea de probe. Obiectivul este ca cel puțin zece grame de material să fie aduse pe Pământ până în anul 2031.

Misterul originii sateliților Phobos și Deimos

Deși planeta Marte a fost cercetată de numeroase vehicule spațiale, sateliții săi naturali, Phobos și Deimos, rămân învăluiți în mister. Comunitatea științifică nu a ajuns încă la un consens privind apariția lor. O primă ipoteză sugerează că aceștia ar fi asteroizi atrași de gravitația marțiană. O altă teorie indică posibilitatea ca sateliții să se fi format din resturile aruncate în spațiu în urma unui impact gigant pe suprafața planetei.

Analizarea probelor recoltate direct de pe Phobos va permite cercetătorilor să stabilească originea exactă a satelitului și să înțeleagă mai bine evoluția întregului sistem marțian.

„Datele și mostrele aduse de MMX reprezintă o fereastră prin care putem studia evoluția lui Marte și a Sistemului Solar”, a explicat Elliot Sefton-Nash, cercetător ESA implicat în proiect.

sursa: Facebook

Tehnologia de la bord și roverul Idefix

Sonda spațială MMX este echipată cu 11 instrumente științifice avansate. Șapte dintre acestea sunt montate pe sonda principală, iar patru se află pe roverul Idefix. Acest vehicul de explorare are o masă de 25 de kilograme pe Pământ, însă din cauza gravitației extrem de scăzute de pe Phobos, greutatea sa resimțită la sol va fi de doar 15 grame.

Idefix va avea sarcina de a analiza textura și compoziția suprafeței, oferind date esențiale pentru pregătirea coborârii sondei principale. Întreaga misiune se bazează pe tehnologii inovatoare concepute pentru navigare, manevre de precizie și prelevare robotizată în condițiile de gravitație redusă ale satelitului.

Calendarul misiunii și întoarcerea pe Pământ

Drumul spre Marte va dura aproximativ un an. Sonda MMX va intra pe orbita Planetei Roșii în august 2027, iar din luna septembrie a aceluiași an va începe manevrele în proximitatea lui Phobos.

Lansarea roverului Idefix pe suprafața satelitului este preconizată pentru începutul anului 2029. Sonda principală va asoliza în 2030 pentru a colecta mostrele de sol.

Capsula care va transporta probele este programată să aterizeze în Australia în anul 2031. Ulterior, materialul va fi transferat în Japonia pentru catalogare, extragere și analiza de către echipele internaționale de cercetători. În faza de revenire, sonda va efectua observații suplimentare asupra satelitului Deimos și asupra planetei Marte.

Aducerea mostrelor pe Pământ le va oferi cercetătorilor posibilitatea de a folosi echipamente de laborator mult mai avansate decât cele care pot fi trimise în spațiu. De asemenea, materialul colectat va putea fi conservat pentru generațiile viitoare, care vor avea la dispoziție tehnologii de analiză și mai performante.