Evenimentul Zilei > EVZ Special > Arhivele Partidului Comunist Român. Bolile care i-au măcinat pe nomenclaturiști
Arhivele Partidului Comunist Român. Bolile care i-au măcinat pe nomenclaturiști

Arhivele Partidului Comunist Român. Bolile care i-au măcinat pe nomenclaturiști

Potrivit unui raport al ministrului Sănătății, cu cinci ani înainte de Revoluție, o treime dintre activiștii de partid erau grav bolnavi.

În fiecare an, comandantului suprem Nicolae Ceușescu i se prezenta un raport privind starea de sănătate a activului de partid și de stat. Toate marile personalități erau trecute într- un tabel, alături de bolile de care sufereau. În funcție de diagnostic, se aproba tipul de concediu de odihnă și locul de petrecere a timpului liber. În documentul semnat de fostul ministru al Sănătății, Eugen Proca, se arată că principala cauză a bolilor o reprezenta alimentația.

Suferinzii partidului

La nivelul anului 1983, 32,5 % dintre activiștii PCR sufereau de cel puțin o afecțiune cronică. Paradoxal, cei mai mulți bolnavi se întâlneau printre rândurile absolvenților Academiei „Ștefan Gheorghiu”. Cele mai întâlnite boli în rândul absolvenților erau ale aparatului cardio vascular, boli digestive și nevroze.

Corneliu Mănescu – fost ministru de Externe. În 1983 suferea de „Dislipidemie. Boală artrozică vertebro-periferică. Sindrom asetnic, boală ulceroasă”.

Gizela Vass – membru al CC al PCR, bunica lui Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR. Potrivit documentelor de partid, ea suferea de „cardiopatie ischemică dureroasă, diabet zaharat și spondiloză difuză”.

Paula Prioteasa – ministrul Industriei Alimentare înainte de 1989. Avea spasmofilie.

Eugen Jebeleanu – scriitor apropiat partidului unic. Avea cardiopatie ischemică cronică, spondiloză cervicală, ultima oară fiind examinat medical în 1976.

Nicolae Militaru – general de Armată. În 1983 avea sechele post colecistectonie și pancreatită. În plus, suferea de boală artrozică vertebroperiferică.

Andrei Ene – secretar de stat în Ministerul Petrolului. Avea diagnosticul de „dezvoltare asteno – nevrotică cu elemente anxioase pe fond de suprasolicitare. Cardiopatie ischemică cronică, dureroasă”.

Ion Columbeanu – tatăl lui Irinel Columbeanu. Era în 1983 consilier în cadrul Secretariatului General al Consiliului de Miniștri. Încă de atunci suferea de ulcer cronic duodenal.

Ion Ceaușescu – fratele lui Nicolae Ceaușescu, fost primvicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării. În 1983 suferea de hipertensiune arterială oscilantă și spondiloză cervicală.

Szasz Domokos – fostul președinte al Centrocoop. Era hipertensiv și suferea de cardiopatie ischemică dureroasă și spondiloză difuză. „Are capacitatea de efort și deplasare limitate”, se arată în raportul ministrului transmis lui Ceaușescu.

Columbeanu senior, omul tuturor guvernelor

Încă din 1983, Ion Columbeanu a fost diagnosticat cu ulcer cronic. A rămas consilier în Secretariatului General al Consiliului de Miniștri, secția Protocol, de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, până în 2002. După Revoluție a fost secretar de stat în cadrul SGG în timpul guvernelor Petre Roman și Nicolae Văcăroiu. În vârstă de 88 de ani, Ion Columbeanu a fost în colectivul de agitatori al partidului.


Facsimil din arhiva PCR, secția Propagandă, în care sunt trecute afecțiunile celor mai importanți oameni ai partidului

Cum și ce mâncau „tovarășii”

Bolile cardiovasculare în rândul activiștilor se întâlneau mai frecvent în județele Dâmbovița, Brăila, Prahova, Galați, Argeș, Arad, Sibiu Neamț și Bihor.

Nevrozele erau mai des întâlnite în Vrancea, Dâmbovița, Argeș și Neamț precum și printre cursanții școlii de partid. Specialiștii lui Ceaușescu au ajuns la concluzia că „numărul de îmbolnăviri este influențat atât de modul de alimentație cât și de compoziție a regimului alimentar și, de asemenea, de activitatea propriu zisă de teren desfășurată de majoritatea activiștilor care lucrează în aparat. Trebuie semnalat faptul că, în general, în activitatea de teren (dar și în activitatea din organele centrale de stat) tovarășii servesc o masă ușoară dimineața, masa cea mai importantă fiind servită seara, ceea ce are efecte negative asupra sănătății”.

În acest sens, directiva trasată de medici viza acordarea unei atenții sporite folosirii biletelor de odihnă și tratament în stațiunile balneo – climaterice „de către activiștii care suferă de boli cronice, pentru însănătoșirea acestora, cât și alt mijloc de prevenire a îmbolnăvirilor”, se arată în raportul ministrului.

Problemele sistemului

O altă recomandare viza „supravegherea mai atentă a alimentației, în special a celei dietetice, la nivelul tuturor cantinelor”.

Cursanții bolnavi de la Școala de partid de la „Ștefan Gheorghiu” reprezentau o categorie aparte deoarece unii dintre ei erau diagnosticați cu boli grave când ajungeau în București, fiind necesară internarea lor. Cele mai frecvente boli în rândul acestora erau nevrozele. În acest sens, „au fost luate măsuri ca toți cei recrutați să urmeze cursuri la Academia Ștefan Gheorghiu și școlile interjudețene de partid, să fie controlați medical mai exigent”, se consemnează în raport.