Binomul SRI-DNA nu ar fi funcționat atât de eficient dacă nu ar fi avut un al treilea element, esențial pentru „eficientizarea” parcursului dosarelor considerate prioritare de Sistem, sau așa numitele dosare-țintă. Când folosesc acest termen mă refer la faptul că, după numeroasele scandaluri legate de implicarea SRI în actul de Justiție, a declarației generalului Dumitru Dumbravă, aria de cooperare a judecătorilor cu ofițerii de informații s-a restrâns, dar în continuare sunt urmărite dosarele importante, sau așa cum le spuneam, DOSARELE-ȚINTĂ.

Ciudatele vizite ale generalului Dumbravă în instanțe

Din punctul de vedere al SRI, deciziile luate de noul director al SRI Eduard Hellvig, respectiv mutarea generalului Dumitru Dumbravă din funcția de șef al Direcției Juridice a SRI în cea de secretar general, a fost un eveniment nu lipsit de semnificație.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă era omul de legătură între instanțe și SRI, fiind bănuit de imixtiune în dosarele de urmărire penală, dar și de contact direct cu judecătorii, în special cu cei ai instanței supreme, ai Curții de Apel București și ai Curții Militare de Apel.

O bănuială bazată pe elemente circumstanțiale, dar care conduc spre anumite concluzii. Însă cel puțin una din vizitele sale a fost documentată de Centrul pentru Jurnalism Independent. În aprilie 2015, a izbucnit un scandal public, când acesta l-a vizitat pe expreședintele Curții Militare de Apel, în condițiile în care Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, avea calitatea de justițiabil al Curții Militare, în dosarul 23/81/2014.

În această cauză, mai mulți ofițeri SRI s-au plâns de abuzurile șefului Direcției Juridice din SRI. Ca urmare a scandalului creat, magistratul militar Gheorghe Manea, fostul președinte al instanței militare, a recunoscut că a fost vizitat de generalul SRI Dumitru Dumbravă în zilele de 14 aprilie (11:30-13:20), 15 aprilie ( 1 2 : 02- 12:55) și 17 aprilie 2015 ( 16:10- 16:50), repetăm, în condițiile în care pe rolul instanței se afla cel puțin un dosar care viza cadre de comandă din SRI.

Alte câteva povești…

Dar nu este singura apariție ciudată a generalului SRI Dumitru Dumbravă în instanțele de judecată. Printre avocați circulă mai multe relatări ale prezenței sale la Curtea Supremă de Justiție, unde avea acces permanent la fosta președintă Livia Stanciu, fiind văzut cel mai adesea venind la ceas de seară, precum și la anumiți judecători însărcinați cu emiterea mandatelor de interceptare pe siguranță națională.

Un alt caz ciudat s-a petrecut într-un proces de la Curtea de Apel, când judecătorul a luat o pauză chiar în timpul declarației finale a acestuia, concomitent fiind văzut generalul Dumitru Dumbravă intrând în zona birourilor judecătorilor. Plecarea generalului SRI din sediul Curții de Apel a dus la reluarea ședinței, care s-a derulat fără nici o altă pauză. Și acestea sunt doar niște exemple. Iar numele unor judecători , ca Do- rel Matei sau Ana Maria Trancă, au intrat demult în folclorul avocățesc legat de puterea Binomului!

În această zonă vorbim de multe implicații, încă necunoscute, pentru că sunt relații construite pe terenurile de tenis de la Ștrandul Generalilor, în chermezele SRI de la K2, seminariile cu tematică anti-teroristă servite judecătorilor de către cadre SRI, echipele mixte SRI-DNA, protocoalele secrete ș.a.m.d., care merită analizate.

Dar toate au un început.

El se ascunde pentru perioada imediat după 1989, în Arhiva SIPA.

Arhiva SIPA este o fantomă a trecutului, folosită de politicieni, servicii de informații și alte persoane interesate pentru a obține ce doresc de la Justiție.

Declarația Generalului SRI Dumitru Dumbravă a arătat implicarea SRI în actul de justiție

„Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societății s-a făcut ca structură de suport a autorităților judiciare cu atribuții în materie și mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere și calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluției în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupției, focalizând secvențial instrumentele investigative pe toată lungimea lanțului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, a spus generalul SRI, Dumitru Dumbravă, într-un interviu pentru siteul juridice.ro, din 30 aprilie 2015.

Arhiva SIPA, principalul element de șantaj la adresa magistraților

Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție aflat în subordinea ministrului Justiției a fost înființat în 1991 de către Mircea Ionescu Quintus, iar în 1997, atunci când ministru era Valeriu Stoica, un alt liberal, a căpătat o importanță deosebită.

De ce era important? Pentru că se ocupa cu colectarea de date și informații din sistemul penitenciar, realiza dosare despre cariera și relațiile procurorilor și judecătorilor, dar existau date și despre politiceni, unii dintre ei destul de importnați.

Trebuie spus că informațiile adunate de ofițerii SIPA, în jur de 40 la sută din ei provenind dintre cadrele fostei Securități, erau extrem de interesante, fiind vorba de interceptările discuțiilor din celulele penitenciarelor, de delațiunile unor deținuți, fie directe, fie indirecte, respectiv prin provocatori.

Totodată vorbim și despre ofițeri de informații infiltrați printre deținuți, despre interceptări și înregistrări ale convorbirilor unor judecători și procurori.

La ora actuală, notele informative ale rețelei de informatori din penitenciare se păstrează, acestea fiind preluate de noua structură din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, adică de Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA).

Documentele referitoare la cei care au avut acces la informații clasificate au fost predate Serviciului Român de Informații, despre care însă se bănuiește că are, neoficial, mult mai multe documente decât cele preluate legal.

Câte documente conținea Arhiva SIPA

S-au vehiculat mai multe cifre, de la 21.000 de documente la 10.000 de dosare, dar surse care au intrat în contact cu această arhivă vorbesc de un număr de 3.000 de dosare ale magistraților, procurori și judecători.

Un arsenal de șantaj permanent folosit de cei care au intrat în contact cu bogăția și diversitatea Arhivei SIPA.

ISTORICUL SIPA

Așa cum se arăta într-un articol din 2015, publicat de EVZ:

● 1991. Serviciul de informații SIPA a fost înființat de ministrul Justiției de atunci, Mircea Ionescu Quintus, a fost condus din prima clipă de foști ofițeri de Securitate și a avut drept scop prevenirea infracțiunilor din cadrul penitenciarelor.

● 1997. În mandatul lui Valeriu Stoica, SIPA trece în subordinea directă a ministrului Justiției și are ca atribuții „protecția” magistraților.

● 2001. Rodica Stănoiu l-a numit la conducere pe generalul de Securitate Marian Ureche. Adjuncții săi au fost generalul Marian Desculțu, fost ofițer la Direcția a IV-a a Securității Statului, și generalul Dan Gheorghe, fost ofițer la Securitatea Capitalei. În SIPA au fost angajați zeci de ofițeri de Securitate.

● 2004. Parlamentul a observat că Serviciul, deși era finanțat puternic de la bugetul de stat, nu prezentase nici un raport anual. Ofițerii culegeau informații, dar aleșii nu au descoperit unde ajungeau acestea.

● 2006. Monica Macovei a desființat serviciul pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu avea nevoie de un serviciu secret. După ce a fost îndepărtat de la conducerea Serviciului, Marian Ureche a fost acuzat de CNSAS că a făcut poliție politică înainte de 1989.

● 2007 aprilie - decembrie. Tudor Chiuariu, ajuns ministru Justiției, instituie o comisie de anchetă care să verifice modul în care Monica Macovei a dus la îndeplinirea Hotărârea de Guvern de desființare a SIPA.

● 2008 februarie - aprilie 2012 . Cătălin Predoiu preia comisia instituită de Chiuariu, dar la final, în ciuda recomandărilor, refuză să sesizeze vreo instituție a statului. Dispăruseră dosarele unor magistrați, se copiaseră documente.

● 2006-2008. ARHIVA SIPA a făcut obiectul unui inventar complet, fiind numite mai multe comisii.

Operațiunea de spoliere a arhivei SIPA începe…

Am avut la dispoziție o serie de mărturii și documente care vorbesc despre un moment important: inventarierea Arhivei SIPA.

Pe baza acestora putem spune că există indicii temeinice că în timpul mandatului Monicăi Macovei de ministru al Justiției s-au petrecut manipulări (cel puțin) interesate ale documentelor din Arhiva SIPA.

Ultimul ministru al Justiției care a descoperit aceste lucruri a fost, în 2008, exministrul Justiției Cătălin Predoiu, numai că predecesorul său Tudor Chioariu, în 2007, a fost cel care a instituit o comisie de verificare a modului în care primul ministru al Justiției care s-a ocupat de desființarea acestui serviciu de informații îndreptat împotriva magistraților, Monica Macovei, a manipulat documentele secrete.

Cătălin Predoiu este cel care, speriat de amploarea scandalului, a preferat să nu facă nimic, să realizeze un raport pe care nu l-a mai înaintat vreunei instituții a Statului.

Deși i se cerea în mod expres să sesizeze CSAT și SRI pentru modul în care au fost manipulate și copiate niște documente care purtau ștampila SSID, SS sau S. De ce a tăcut Cătălin Predoiu? Pentru că din această nesecată oază de documente, până la un anumit moment istoric, s-au servit toți.

Despre ce este vorba?

Despre dovezi că din Arhiva SIPA, în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, AU FOST COPIAT DOCUMENTE.

Despre dovezi că din arhiva SIPA AU FOST SUSTRASE ȘI DISTRUSE DOSARE ALE UNOR MAGISTRAȚI CARE, ULTERIOR, AU AVANSAT IERARHIC PÂNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL.

Sunt afirmații grave, a căror responsabilitate mi-o asum, dar care pot fi dovedite oricând prin audierea membrilor comisiilor de inventariere a Arhivei SIPA, a angajaților Ministerului Justiției, consultarea documentelor oficiale.

Prima comisie arhivează, a doua comisie copiază documentele! Sau invers…

Potrivit documentelor consultate de autorul articolului și a discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe persoane implicate în inventarierea documentelor, în timpul mandatului de ministru al Monicăi Macovei s-a constituit prima comisie de inventariere a ARHIVEI OPERATIVE a DGPA. Prin ordinul 790/20.03.2006 s-a constituit această comisie care a realizat inventarierea documentelor până la sfârșitul anului 2006. Cu alte cuvinte, au pus-o în ordine, folosind criterii arhivistice.

FOTO: Cristi Danileț

Numai că acele criterii arhivistice au însemnat distrugerea sistemului de cartoteci folosit pentru arhivele de tipul celei a SIPA și aplicarea unor criterii de inventariere care făceau orice căutare imposibilă.

Ulterior s-a constatat că această comisie nu și-a îndeplinit integral atribuțiile, pentru că după ce a pus-o în ordine a ignorat a doua obligație prevăzută în Hotărârea de Guvern 127/26.01.2006, care specifica în mod clar că aceste documente trebuie predate, după inventariere, către Arhivele Naționale, instituțiile de siguranță națională etc.

FOTO: Tudor Chiuariu

Au pus-o (doar) în ordine, pentru că urma a doua parte a operațiunii…

Așa a apărut a doua comisie, în ianuarie 2007, constituită tot prin ordinul ministrului Justiției Monica Macovei, care era formată DOAR DIN DOI OAMENI! Oamenii ei de încredere, cunoscutul judecător Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu, la acea dată șeful Corpului de Control al Ministerului Justiției. Amândoi au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, primul fiind membru al CSM, iar cel de-al doilea, procuror șef adjunct al Secției a II a DNA.

Pentru a fi exact vreau să precizez că din mărturiile și documentele pe care le-am primit nu pot spune decât că doar unul dintre ei a fost cu certitudine implicat în copierea și distrugerea ARHIVEI SIPA. Mă refer la rolul jucat de judecătorul Cristi Danileț, ceea ce nu înseamnă că o anchetă penală nu ar scoate în evidență și alte persoane implicate.

Cert este însă că ambele persoane cooptate în cea de-a doua comisie nu au respectat mandatul dat de Monica Macovei, neîntocmind nici un raport cu propuneri privind destinația ARHIVEI OPERATIVE A SIPA.

Mai mult, Danileț și Dumitriu au intrat în ARHIVA SIPA fără a întocmi nici un proces verbal privind activitatea comisiei. Adică s-au ferit să lase vreo urmă a prezenței lor acolo, deși regulile de acces într-o arhivă care conține documente strict secrete sunt stricte.

Se completează un registru de acces, se menționează ce documente au fost consultate, sunt specificate eventualele dosare ridicate, totul sub semnătură. Numai că regulile de acces în arhiva SIPA au fost cu totul altele, în sensul în care nu a existat nici o regulă.

Mai mult, Tudor Chiuariu și Cătălin Predoiu, miniștrii Justiției în 2007 și 2008, data la care lucrează această nouă comisie, au descoperit o serie de nereguli grave, ce puteau avea indiciile temeinice ale unor infracțiuni.

Un xerox ultraperformant cu care s-au copiat documente și dosare predate Monicăi Macovei

Pe lângă cei doi apropiați ai Monicăi Macovei care au scotocit prin ARHIVA SIPA, fără a întocmi procese verbale și raportul final la care erau obligați prin ordinul ministrului Justiției, s-a mai constituit o comisie, tot de către Monica Macovei, care s-a ocupat de informațiile clasificate. Această comisie a fost condusă de procurorul Paul Dumitriu, actualul adjunct al Secției a II a DNA.

 

Aceste documente proveneau din arhiva SIPA și DGPA, fiind note privind posibile infracțiuni săvârșite de magistrați.

Un pasaj din raportul întocmit către ministrul Justiției Cătălin Predoiu este stupefiant și îl voi cita așa cum mi l-am notat, fără vreun comentariu:

Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informații Clasificate din Ministerul Justiției pe care le-au predat ministrului Justiției Monica Macovei.

Documentele erau din toate categoriile - Strict Secret de Importanță Deosebită, Secret de Serviciu, Secret - și nu au fost identificate dovezi că aceste documente au fost restituite de membrii comisiei sau de către Monica Macovei.

Cu alte cuvinte, Cristi Danileț și Paul Dumitriu sunt indicați de membrii comisiei constituită de Chiuariu- Predoiu ca fiind cei care au predat dosarele SIPA ale unor magistrați ex-ministrului Monica Macovei. Pe care aceasta este posibil să nu le fi returnat.

Foști funcționari din Ministerul Justiției cu care am discutat pe parcursul documentării ne-au spus că aceste dosare erau duse în biroul Monicăi Macovei unde, de multe ori, se afla și Dan Tapalagă, actual editorialist la Hotnews. La acel moment, Tapalagă era consultant politic al lui Macovei și angajat la Ministerul Justiției.

În acest context, un fost membru al Comisiei ne-a declarat că, din ceea ce își amintește, în incinta arhivei se afla un xerox ultraperfomant la care s-au copiat multe documente, că existau ștersături în notele informative și chiar adnotări făcute de mână, cel mai probabil de către judecătorul Cristi Danileț.

Comisia Chiuariu-Predoiu a făcut, potrivit documentelor pe care le-am consultat, un lucru elementar: a sigilat copiatorul înainte de a începe inventarierea arhivelor, ceea ce contrazice flagrant varianta avansată până acum de judecătorul Danileț, care vorbea despre faptul că documentele au fost copiate după plecarea Monicăi Macovei și implicit a lor!

Fals! În anul 2007 au fost copiate hard-diskurile, au dispărut dosarele și au fost copiate documente din Arhiva SIPA.

Dosarele unor judecători au dispărut cu totul! Hard disk-urile au fost copiate… Însă nu este ultima bombă

„Unele dosare au dispărut cu totul. Vorbim despre 12-14 dosare sustrase din arhiva SIPA, care erau ale unor magistrați de la Curtea de Apel și Tribunalul Municipiului București, ce ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel. Îmi aduc aminte numele lor, dar nu vreau să le menționez, unii dintre ei fiind încă în activitate”, ne-a declarat o sursă care a participat la această anchetă.

Și pentru că lucrurile nu puteau să aibă un final fericit, o nouă mențiune din raportul întocmit către ministrul Cătălin Predoiu aruncă în aer întregul demers de inventariere:

Hard-diskurile aflate în incinta Direcției Generale de Protecție și Anticorupție au fost rescrise! Adică copiate, fără ca membrii comisiei Predoiu să identifice vreun ordin al ministrului Monica Macovei care să autorizeze acest lucru.

Cine le-a copiat?

Unde sunt copiile cu zecile de mii de documente care făceau parte din dosarele SIPA? Nimeni nu s-a sinchisit să sesizeze vreun organ al Statului, ceea ce ne poate conduce cu gândul la anumite instituții cu atribuții în zona siguranței naționale.

Camerele instalate de SRI nu au funcționat timp de trei luni

Un element vine să dea mai multă greutate acestei presupuneri: în 2007, camerele de supraveghere instalate în incinta spațiului alocat Arhivei SIPA nu au funcționat timp de trei luni! Cine le instalase?

Celebra firmă RASIROM, societate autonomă a SRI, care se ocupă cu instalarea sistemelor de supraveghere. Trei luni nu au funcționat, iar RASIROM nu a intervenit să le repare, deși prin contract avea obligația să intervină în 24 de ore de la semnalarea defecțiunii. N-au făcut-o…

Finalul raportului, ignorat de Predoiu

La finalizarea lucrărilor, Comisia Chiuariu- Predoiu a cerut sesizarea CSAT și a SRI - Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat, pentru a continua ancheta și a găsi documentele lipsă. Numai că, Predoiu nu a luat nici o măsură. De ce? Sunt curios să aflu răspunsul lui.

FOTO:  Cătălin Predoiu

Ce s-a întâmplat cu acest raport și unde sunt documentele, vom încerca să aflăm în episodul următor al Operațiunii „Noi suntem Statul!”.