Apariția vieții pe Pământ a început, cel mai probabil, în „grădini chimice” subacvatice calde, îmbogățite cu hidrogen și fier, afirmă oamenii de știință din Germania.

Apariția vieții pe Pământ, simulată în laborator de cercetătorii germani

Este dificil să ne imaginăm cum a luat naștere viața pe planeta noastră. În ecosistemele actuale, viața este atât de interconectată încât doar câteva specii se hrănesc direct din resursele primare ale Pământului.

În acest context, cercetătorii din Germania au recreat apariția vieții pe Pământ. Oamenii de știință au reușit să simuleze acest mediu într-o fiolă și au descoperit că formele de viață arhaice, care există în prezent în adâncurile mării, pot prospera în aceste condiții primordiale.

În cadrul unui experiment unic, un microb a reușit să supraviețuiască și să se multiplice în condiții extreme, asemănătoare celor din adâncurile oceanului de acum 4 miliarde de ani. Cercetătorii consideră că aceste „grădini chimice” ar fi putut reprezenta incubatoarele primelor forme de viață de pe Pământ.

Unele organisme trăiesc și acum în cele mai dure condiții

Primele organisme de pe o planetă lipsită de viață ar fi trebuit să se adapteze exclusiv la resursele oferite de mediul mineral. Oxigenul era aproape inexistent, iar procesele de fotosinteză nu existau. Cercetătorii explică faptul că unele organisme marine de adâncime continuă să supraviețuiască în acest mod, trăind în apropierea izvoarelor hidrotermale, la adâncimi unde razele soarelui nu pătrund.

Microbii marini folosesc electroni proveniți din hidrogenul care erupe din miezul Pământului pentru a urma o rețetă mai veche decât genele lor, cunoscută sub numele de calea acetil-CoA. Aceasta este singura metodă de fixare a carbonului, după care este transformat în compuși organici, și care poate fi reprodusă fără enzime.

Apariția vieții pe Pământ, strâns legată de conținutul apelor oacenelor

În primele epoci ale Pământului, oceanul avea o concentrație de fier dizolvat mult mai mare decât în prezent. O echipă condusă de geochimista Vanessa Helmbrecht de la Universitatea Ludwig Maximilian din München, Germania, a decis să investigheze impactul acestui fier dizolvat, simulând în laborator condițiile oceanice din acele vremuri.

„Prezența străveche a depunerilor hidrotermale bogate împreună cu sulfid de fier în arhivele geologice se extinde până în eonul Arhaic timpuriu (acum 4 - 3,6 miliarde de ani) și prezintă caracteristici fosilizate interpretate ca unele dintre cele mai vechi urme de viață de pe Pământ”, arată cercetătorii, potrivit sciencealert.com.