Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, pe 9 ianuarie, în ziua când trupele de elită ale poliției franceze dădeau asaltul asupra unei băcănii unde patru evrei fuseseră uciși cu sânge rece de un islamist, Marea Sinagogă din Paris și-a închis porțile din motive de securitate. Armata franceză a fost apoi mobilizată pe străzile Franței cu misiunea de a proteja, printre altele, și cele aproape 800 de școli și lăcașe de cult evreiești. A venit apoi anunțul agenției israeliene care supervizează întreg procesul de repatriere a populației eveiești: aproximativ 15.000 de evrei din Franța se vor stabili în Israel anul acesta, dublul cifrei înregistrată anul trecut.
Numărul evreilor francezi care aleg să emigreze în Israel este în continuă creștere din 2011, ajungând de la 1.893 la 7.086 anul trecut. Agenția israeliană anticipase deja că anul acesta circa 10.000 de evrei francezi se vor stabili în Israel, dar aceste statistici fuseseră întocmite înaintea masacrelor de la Paris de săptămâna trecută. Cifrele vorbesc de la sine despre teama din rândul comunității evreiești din Franța, în contextul unui val de antisemitism care a atins cotele maxime după cel de-al Doilea Război Mondial, marcat prin atacuri asupra sinagogilor și jefuirea magazinelor deținute de evrei. De amintit și masacrul de la Toulouse, din 2012, și crimele de la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, de anul trecut (comise de un francez de origine algeriană).
La Roma, magazine evreiești au fost pângărite de zvastici desentate pe geamuri, în Germania s-a strigat „moarte evreilor” în timpul demonstrațiilor pro-palestiniene de vara trecută iar cocktailuri Molotov au fost aruncate înspre sinagogi, iar la Londra, potrivit unui raport al primăriei, 95 la sută dintre atacurile motivate religios, în creștere cu un sfert în 2014, au fost antisemite. În Suedia, numărul ameninţărilor la adresa comunităţii evreieşti s-a dublat după atentatele comise la Paris iar măsurile de securitate din jurul instituțiilor comunității de circa 20.000 de personae au fost sporite. Peste graniță, în Ungaria discreționarului Viktor Orban, a fi evreu a fost pus pe picior de egalitate cu o amenințare la siguranța națională și doar criticile ferme ale Occidentului au mai diminuat din discursul extremiștilor de la Jobbik.
Exemplele pot lesne continua. Consecințele lor sunt însă vizibile cu ochiul liber. Circa 76 la sută din evreii din Europa cred că antisemitismul s-a acutizat în țările în care locuiesc. Prin urmare, comunitatea evreiască din Europa este foarte aproape de un nou exod, a avertizat, ieri, la Praga, preşedintele Congresului Evreiesc European, Moshe Kantor, la deschiderea celui de-al 4-lea forum „Let My People Live”, organizat cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau şi a Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Cea mai veche minoritate din Europa este astăzi expusă pericolului dispariției, a adăugat Kantor.
Liderii comunitari nu neagă existența flagelului antisemit care a atins paroxismul. Uniunea Europeană se confruntă cu ''provocarea majoră'' de a da noi asigurări evreilor cu privire la viitorul lor în Europa, a recunoscut prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. ''Astăzi, vedem că în anumite state membre, o majoritate a comunităţii evreieşti nu este sigură că are un viitor în Europa. Este o provocare imensă chiar pentru fundamentele integrării europene. În Europa, este loc pentru fiecare, indiferent de credinţă şi origine, fie că este vorba de evrei, musulmani, creştini sau atei'', a mai spus fostul ministru olandez de Externe într-o conferinţă de presă.
E dreptul europenilor, musulmani sau nu, să nu fie de acord cu politicile guvernului israelian în teritoriile palestiniene (pentru cei care susțin că operațiunile militare ale statului evreu în Fâșia Gaza ar fi sursa acestor sentimente antisemite). Așa cum e dreptul europenilor, evrei sau nu, de a condamna gravele încălcări ale dreptului omului din lumea arabă. Dar ceea ce se întâmplă acum în Europa este un fenomen mult prea generalizat și extins pentru a fi asociat doar unei campanii militare. Odată cu exodul evreilor și afluxul musulmanilor, Bătrânul Continent va trebui să realizeze că antisemitismul nu are nicio legătură cu slujbele împuținate de criza economică sau evenimentele punctuale din Orientul Mijlociu, ci cu un fenomen pe care l-a combătut doar prin discursuri, nu și măsuri ferme.
Recomandările noastre
